1890 București - 1960, Peredelkino, Regiunea Moscova.
Pasternak ca traducător aproape la fel de faimos ca poet. Chiar și faptul că „Hamlet“, în traducerea lui - este mai degrabă un „Hamlet“ Pasternak decât Shakespeare, nu diminuează importanța sa: dacă creat în secolul al 18-lea transferul „Hamlet“ Sumarokova, dar nu propria lor creație Sumarokova, el ar fi fost de mult uitate precum și - în direct de la cititori pe raft secolul al treilea (fără praf!). Se pare că aceeași soartă așteaptă și traducerile Pasternak, chiar „Și în inima rastrava“ Verlaine, în cazul în care în fața noastră, la toate, într-un poem ton ironic, aproape o parodie a originalului. Traducătorii, încearcă să învețe ceva Pasternak, sortite, display-ul extern trucurile sale fără intuiția lui este moartă. Nu a scăpat, desigur, Pasternak și lucrează la traducerea „tip nou“ - poetul polufalsifitsirovanny Ondra Lysogorskaya așa cum este prezentat Pasternak face să credem că, în original, cu „Lyashski“ limba a fost ceva creativ Pasternak a argumentat formulat regula lor că „traducerea Acesta ar trebui să dea impresia vieții, nu literatura. "
Epuizat toate, vreau să mor.
Tânjind să arate ca un om sărac trudește,
Și în glumă trăi un om bogat,
Și încredere, și obține prins în capcană,
Și priviți cum curajul de a urca,
Și onoarea de fată role de la partea de jos,
Și să știe că perfecțiunea nu se mișcă,
Și pentru a vedea putere în slăbiciune în captivitate,
Și amintiți-vă că gândurile închis gura,
Și mintea suflă nebunia blasfemie,
Și simplitatea directă a unei reputație,
Și amabilitatea să aștepte răul.
Epuizat toate, nu aș trăi o zi
Da, o alta va fi greu fără mine.
Acel moment al anului vedeți în mine,
Atunci când rar în cazul în care unele dintre frunze,
Tremurând, ramuri galbene în golizne,
O pasăre fluierând peste tot înlocuit de odihnă.
În mine vezi o margine palidă a cerului,
În cazul în care un memento de la apus de soare,
Și, avantaj treptat a luat,
Ei sigiliu întuneric.
În mine vezi bontul de ardere
Atunci când cenușa care a fost flacara,
Devine focul grav
Și asta a fost cald, emanat în jos.
Și vede, amintiți-vă: nici un preț
La revedere, zile în care sunt numerotate.
Dzhordzh Gordon Byron
Când timpul meu este trecut
Și steaua mea a stabilit,
Defecte doar nu sunt căutați
Și greșelile nu sunt judecătorul meu.
Nu speria problemele tale,
Și dragostea, care oferă
Deci, de multe ori am avut încredere de hârtie
Rămâne numai pentru mine viața ta.
Acesta este motivul pentru care, atunci când sunt pe drum
Natura trimite zambetul tau,
Nu sunt în fraudă de ceai hi
Și zâmbetul știi.
Când se va vârtejurile cu abisul de război,
În mod similar, sufletul în exil, doliu,
Între timp, un val I și val,
Asta mă duce departe de tine.
Și, deși cetatea fericirea prăbușită
Și fragmente de speranță în partea de jos,
Nu contează, și în suferință și tristețe,
Nu trebuie să fie un sclav al mine.
Cum b bolile și nici nu a găsit peste tot,
Confuz - Am găsit într-o clipă,
Distressed - dar eu nu te uita,
Pentru că eu sunt a ta, nu a lor.
Ești muritor, iar tu nu ești viclean,
Ești unul dintre femei, dar ele nu sunt un cuplu,
Crezi că dragostea nu este distractiv,
Și nu se tem de calomnie.
Tu ești de la cuvântul nu pas un pas,
Esti departe - nu există nici o separare,
Ești în gardă, dar pentru binele prieteniei,
Ești lipsit de griji, dar în detrimentul luminii.
N-am pus-o jos,
Dar, în lupta una împotriva tuturor
Efectua prigonirea
Deci, prost ca să creadă în succesul.
Prea târziu a învățat prețul,
Am fost vindecat de orbire:
pierderea chiar și câteva din univers,
Dacă recompensa de munte - tine.
Moartea ultimului, totul este distrus,
In unele privinte a adus triumful:
Ce a fost tot mai mult pe mine,
A meritat cel mai scump.
Acolo, în primăvara deșert pentru a bea,
Sapling este pe bizon chel,
warbler singur
Toată ziua am fost cântat despre tine.
Persi Bishi Shelli
lampă spartă,
Nu beam zateplilas.
Du-te curcubee arcade
Cele mai clare licăriri nori.
lăută rupt
zgomot pe termen scurt.
Fidelitatea la cuvântul minut
jurămintele la întâmplare.
Cât de fragilă consonanță
Și Strălucind lămpi,
Deci, în inimile nezhivuchi
Unitate și armonie.
Discordie iubit fără fund,
Deoarece pereții farul
copaci de apel înmormântare
Marinarul suflet.
Procesul-verbal al primei mângâierea,
Și dragostea - din cuib.
Vai de victimele izolării.
Slab suferă întotdeauna.
De ce plângi și noesh,
Ce ești tu, inima mea, în suferință?
Nu te edifice
calm pe nisip?
Este timpul să fructificare și ploaie!
Tu cu conac plic soare,
Consulting, câte bucăți de struguri
Dress up de viță de vie, cornișelor obvivshuyu;
Ca mere cântărit în jos baril
La intrarea în casă să se bazeze pe miza,
Și vspuchilis dovleac și pufăi gât
Alune, și cum să partajați
Ridicați ultimele flori pentru albine,
Pentru a crede că ora lor nu a trecut
Și de rupere adeziv lor de celule.
Cine nu ai văzut la porțile platformei?
Alpinism la partea din spate a economiilor,
În proiectul, răspândirea guler,
Tu stai, sprijinindu-se pe paie;
Sau, persoana căzută în jos înainte
Și a aruncat secera printre maci nedozhatyh,
Pe banda sforăie ca secerător,
Ile Odón cu un fascicol de bogat,
Creșterea brațele, tu treci vadul;
Sau rândul său strânsoarea opresiune
Și uite cum debordeaza de mere.
În cazul în care zilele cântece de primăvară, în cazul în care sunt ele?
Nu vă amintiți, dumneavoastră nu mai rău,
Când norii zori de zi în umbra
Și flăcări miriște semicerc,
Sunet, roire țînțari în iazuri,
Tragerea în aer nesomn
Fusurile, procesiunea;
stâne Dintr-o data pe zableyut;
Grasshopper Zasviristit; din grădini
Hit mare tril Repola
Și rândunica un tweet va zbura.
Algernon Charlz Suinbern
Din măruntaiele muntelui, unde noaptea de fier stoarse
Afluxul de Opalul, troliuri porumbei
Lovi cu piciorul unele statui pe marmura,
Aceasta a crescut la putere Memnon materyala
Magicianul, a cărui imperioasă sculptată
Încorporat în durerile de tăiere de noapte de noapte.
A cui memorie la placa - ca semn al unei siguranțe
Kronid între sprâncene titan.
Ziua nu raskolyshet bolovani de marmură
Și nu rasslyshit muzică mut.
Dar un întuneric fără stele plutitoare, sau
Stele, umflate la miezul nopții întuneric,
Se va deschide coardă de mușchi de marmură.
Deci miraj te mreesh, Dzhon Ford.
Și în rastrava inima,
Și ploaie în dimineața.
Oriunde dreapta,
Această melancolie?
Despre ploaie de bun venit,
foșnet ta - scuza
suflet mediocru
Cry pe ascuns.
De unde tristețe
Și inima văduvie?
Melancolie fără o cauză
Și indiferent de ce.
melancolie nicăieri
Dar ea și blues,
Atunci când nu se subțire
Și nu de bine.
I - lumea romană a fost o perioadă de declin,
Atunci când se confruntă roiuri de barbari,
Acrostih compun într-o transă
Încă din seara care a trecut ordinul.
Sufletul de plictiseală insuportabil de dezgustător.
Și spun ei, la granițele de luptă.
Oh, nu știu cum să rupă ani lor!
Oh, nu doresc să le ardă fără nici un reziduu!
Oh, nu vreau să nu fie în măsură să scape!
Toate beat! Ce este acolo, Bathyllus, amuzant?
Tot beat, toate mâncat! Nu este un cuvânt!
Doar versetul amuzant, deja în foc aproape,
Un sclav Cheesy, aproape fără motiv,
Numai tristețe fără explicații și limita.
Iogann Volfgang Gete
Medicul Vechi vrăjitoare a fost departe!
Jucînd în grija sa,
Am decis să testeze puterea
Mai sus natura ascultător.
Am vrăjitorul
cuvinte împrumutate
Și pentru o lungă perioadă de timp știu
vrăjitoria Secret.
Se presara, se presara,
Proaspăt și umed,
Odată cu utilizarea de viață,
Cheia din puțuri!
Să ne salveze de apă în rezervor,
După cum se cere în baie!
zdrențe Labourer Naquin
mătură vechi din Mochalov.
Sunteți la locul de muncă astăzi
Am pus începe să-mi!
picioarele departate un minut,
cap de Dern!
De-a lungul drumului forestier
Aleargă pentru apă.
Se presara, se presara,
Proaspăt și umed,
Odată cu utilizarea de viață,
Cheia din puțuri!
Să ne salveze de apă în rezervor,
După cum se cere în baie!
Uită-te la apă purtător!
Apa a fost turnat în pelvis!
Și încă o dată a fugit într-o râpă
servitoare Rastoropnee.
El a fugit de două ori la fel de mult
Cu găleți muncitor,
El a turnat două pelvisul
Și a umplut rezervorul.
Total! Basta!
El a turnat peste tot.
Și nu fugi încoace
Mai mult pentru iaz!
Cum de a ușura această pregătire?
Am uitat cuvintele interdicției.
Am uitat cuvintele vraja
Pentru a reveni la articolul precedent!
Și râde mătură meschin
Rostogolirea pașii.
el a revenit Skok
Din nou, la stânga,
Și debitul de apă
Inundate podea.
Stai, destul,
Ură!
sau rănit
gât Stisni!
Doar am aruncat o privire în răutate,
Vezi aruncarea chiorâș.
Stai. fiend,
Tu ești drumul spre casă înece!
Cu magazine cascade turnare,
La pragul unui kopish băltoacă!
Vârcolac-mătură
Pentru a se răcească ardoarea sa!
devenit din nou un scammer,
Ceea ce a fost înainte.
Aici este cu badeykoy reînnoit.
Grăbește topor mă trage!
Răsturnarea pe banca de rezerve,
Disecă pe jumătate!
Lovit cu o gafă,
Stick în jumătate,
În cele din urmă se tem
Odihnindu doamnelor inima.
Începutul de tristețe!
Oh, mizerie!
La etaj se afla
Ambele părți,
Și zel redublare,
Apa sunt cei doi poli!
Cu găleți scurrying sclavi,
Totul în jur este acoperit cu apă!
Protecția împotriva inundațiilor
Inclus venerabil magician!
„El ma sunat fără știrea
Spiritele în curtea noastră
Și am uitat Churáňov,
Pe măsură ce lupta înapoi! "
Unghiul mătură.
Sginte, farmece.
Ești prizonierul meu,
Frica de pedeapsă!
Spirits, numai vrajitor calificat
Acesta vă solicită pentru afaceri.
Regele a trăit într-un Thule îndepărtat,
Și cupa de aur
Am păstrat un cadou de rămas bun
Preaiubitilor.
Când a băut din cupa,
Privind în jurul camerei,
El a amintit un porumbel
Și lacrimile șterse.
Și, în ceasul morții, grele
El a dat întuneric principate
Și totuși, până la tron,
O ceașcă - oricine.
Cu anturajul său în asamblare completă
El este stânci de coastă
În palatul său de la mare
El a dat un ospăț de rămas bun.
Și o ceașcă de inimi,
Drenată până la fund,
El a aruncat de la balcon,
În cazul în care a urlat adâncime.
Momentul în abis
Cupa a fost absorbită,
El a venit la moartea sa,
Și eu nu-l beau.
La instanțele rapide
La mare, ne-am scos,
Am cutreierat că vreodată
În mijlocul iernii strălucitoare.
Departe, dans
Insulite între apă,
Cu noi, distanța a fost încălzirea,
sunet în plină expansiune a dat cerul.
Există un oraș în care am avut
La poarta cetății
Cu aceste șuvițe de păr,
Ascunzându-se în amurg, nu a tăiat?
care caută torta
zi pe moarte
Tăvile I îndeplinesc
mă nerecunoscută.
ocolind morți
Locurile pustii,
În cazul în care zone ale persoanei decedate;
Nu asta înseamnă.
Sau pe teren am fost,
Și șoapte, lemn
În cer zyabnuvshem de iarnă
Adică abia.
Seara de dealuri
Am trimis un corb.
Ei ar ridica amurgul,
Purtat și transportate la orizont.
Noaptea în jos mort
Păsările au căzut prin stoarcere
Cele mai puternice coroane Beaks
Paie și ierburi.
Vocea șoptind în vânt,
Uneori exactă.
În vise agita mâinile
Deci, familiar uneori.
Mult prea a fost o dată
Și a venit din nou
Sub acoperirea durere
distanta de morman de cenușă.
Jacob van HODDIS
zilele fierbinți și nopți sunt surzi.
În ferestrele umbre, ca în cazul în care spiritele
și vicios
Mișcările lor.
pe zbor
pyshut vodca
În întuneric
Fețele de fantome.
„Pentru a Misty rinemsya solide,
Amagindu protecția ei.
Luna de vedere,
Stars nu va da infracțiune.
Lumină sau întuneric?
Song, disputa il rugăciune liniștită?
În palat am eh, eh într-o strânsă colibă?
Hush, ne miraculoase „în țară.
Prăpastia este un marș al trupelor,
marș pe cer infirmier.
prieteni întuneric de la ei în bolti
Fuga în toate direcțiile.
M-am gândit chumeet de întrebări.
Acum, ei nu vor fi permise.
Marsh, filosof cu gust de nucă,
Sub cada!
Rainer Maria Rilke
Voi citi. Am citit pentru o lungă perioadă de timp.
De atunci, așa cum a venit ploaia de amarare la fereastră.
Toate într-un cap de citire pas cu pas în jos,
Nu am auzit ploaia.
M-am uitat la liniile de riduri
gândire, și consecutiv ore
în valoare de timp sau merge înapoi.
Dintr-o dată am văzut: vopsea carmin
au marcat: apus de soare, apus de soare, apus de soare.
Coliere fire, siruri de caractere sunt rupte
și literele se rostogolească în cazul în care doresc.
Știu, soarele, lăsând grădina,
Ea a avut încă o dată să se uite
pentru că garduri zori acoperite.
Dar, așa cum noaptea pe toate semnele.
Copacii chirci pe marginile drumurilor,
și oamenii se adună într-un cerc
și să vorbească în liniște, fiecare silabă
mai prețios decât aurul apreciind în același timp.
Și dacă am ridica cartea
ochii și fereastra de ochi, căptușită
la fel ca toate aproape, după cum va fi următoarea,
și asemănătoare pentru a se potrivi în inima mea!
Dar trebuie să te obișnuiești cu tristețea profundă
și ochii se adapteze la noapte Hromada,
și am văzut că pământul este mic
marginea unui sat, acesta a crescut
ele însele și să devină mai mult decât cerul,
și stea în capătul extrem al satului -
ca lumina în ultima casă parohială.
Copacii falduri pedeapsa
spune-mi despre uragane,
și eu sunt mesajele lor ciudate
Nu pot să aud în mijlocul neașteptate
greutăți, rătăcind permanente
singur, fără un prieten și soră.
Prin crângul sparge vremea rea,
prin gardul și casa,
și natura din nou fără vârstă,
și zile și articole de uz casnic
distanța și spațiu - ca verset al psalmului.
Ca și în cazul de viață, creioane noastre dispute
cât de mare este că împotriva noastră.
B. Când vom ceda la presiunea
elemente, care caută spațiu,
Am crescut de o sută de ori.
Tot ceea ce suntem câștigătoare - un pic,
Ne umilească succesul nostru.
Extraordinar, fără precedent
nu solicită luptători aceia.
Deci îngerul Vechiului Testament
Am găsit un adversar pentru a se potrivi,
ca o harpă a deținut atlet
care orice organism viu
îngeri cu coarde slujească,
pentru a lupta imn pe ea pentru a juca.
Pe cine îngerul a câștigat,
dreptul de a nu mândru de mine,
care ies din această luptă
În mintea și prim de viață.
El nu va căuta victorii.
El așteaptă să înceapă universitate
câștigă din ce în ce
să-l crească din nou.
Iubirea mea nu va Nightingale satiră,
În cazul în care o cântând trezi din somn,
În timp ce lumea este pe jumătate adormit,
Din saruta soarele este de culoare roșie.
Dragostea mea nu este un iaz liniștit pădure,
În cazul în care lebede reflecție stropi
Și, arcuindu gâtul lui înainte de luna,
Treceți pe lângă înot, înclinându-ei.
Iubirea mea este dulceața de vechime
Într-o casă retrasă, printre sălcii dense,
În cazul în care seninătate, cap de acasă,
Fiica bucurie crească mame.
Iubirea mea - densă pădurea întunecată,
În cazul în care gelozia necinstiți întinsese
Si lipsa de speranta ca un bătăuș,
Cu pumnalul garda la portbagaj.
Culoare cer albastru
M-am îndrăgostit la o vârstă fragedă.
Ca un copil, el a însemnat pentru mine
Albastru altele a început.
Și acum, când a ajuns la
Sunt sus zilelor mele,
Sacrificiul celelalte culori
Albastru nu va renunța.
Este frumos, fără înfrumusețarea.
Este culoarea ochilor tau preferat.
Acest punct de vedere fără fund ta,
Încărcat cu albastru.
Este culoarea visurilor mele.
Aceasta vopsea este mare.
În această soluție albastră
spațiu pământ submersă.
Este o tranziție ușoară
Incertitudinea de griji
Și prin plâns rudele
La înmormântarea mea.
Acest lucru rar albastru
Rime pe farfuria mea.
Acesta este un fum gri de iarnă
Haze peste numele meu.
Acest poet precaut și zgârcit.
Ușa este blocată din interior să-l.
El nu va lăsa maruntisuri veni buzele moi,
Nu deschide gura la momentul nepotrivit.
El blissfully fericit, când ceasul este tăcut!
Cum a reduce la tăcere pe drum!
maree liră Pampered
El este capabil să intre în mal.
I a păstra sentimentul nu a putut zbura,
Dahl a alunecat cuvântul din limba,
Și, la fel ca leit farfuriei în alb de ou,
line Hasty inconstant.
Și, ca și mai înainte, într-o nemulțumire cu ceas -
image Vaja Pshavela de mine.
Aici el este, că e acasă, e un acoperiș cu un coș de fum,
Că pâlcuri de platani pe partea.
Și, la fel ca mai în vârstă mai tânără, timid, și,
M-am dus până la vatra lui
Și, în mod definitiv decât înainte de fapt,
cuvintele corecte, nu pot găsi.
Caut ei, cu toate acestea, și foșnetul frunzelor
Ea se trezește în dimineața soția lui.
Am citit locuri discutabile.
Mâine voi trece pe ele complet.
Iar ideea inițială nu va lăsa o urmă,
Așa cum sa întâmplat în ultimele sute de ori.
Deci, al naibii de rima împinge întotdeauna
Pentru a spune ceva cu totul diferit.