Piața internă este fundamentul, nucleul în jurul căruia se dezvoltă și dreptul comunitar și Comunitatea însăși. Centrul miezului, sensul său sunt patru principii, sau cele patru libertăți ale pieței interne:
1) libera circulație a mărfurilor;
2) Libertatea de circulație a persoanelor;
3) libera circulație (sau, mai precis, furnizarea de servicii);
4) libera circulație a capitalurilor.
Piața unică este, probabil, cel mai important și dezvoltat acquis-ul comunitar, iar cele patru libertăți - una din partea cea mai dezvoltată a dreptului UE, atât în numărul măsurilor luate în acest domeniu de reglementări și numărul hotărârilor Curții în jurisdicțiile sale directe și dăunătoare.
În folosirea termenului „libertate“, trebuie să înțelegem ce înseamnă. În primul rând, fiecare dintre libertățile de mai sus este principiul pieței interne a UE, fără de care nu ar putea exista.
În al doilea rând, în sens restrâns, fiecare din Libertatea înseamnă anumit drept subiectiv al cetățenilor UE, persoane juridice înregistrate pe teritoriul statelor - membre ale Uniunii Europene, precum și, în unele cazuri, și străini. De exemplu, libera circulație a mărfurilor, în sensul său restrâns înseamnă dreptul de oricare dintre aceste persoane în mod liber și a circulației neîngrădite a mărfurilor între statele membre.
În al treilea rând, în timp, în legislația UE, termenul de „libertate“ a început să fie utilizat într-un sens mai larg și înseamnă nu numai libertatea de a efectua anumite acțiuni, dar, de asemenea, întregul complex de drepturi și obligații asociate cu o astfel de libertate și consacrate în legislația comunitară, statele membre, precum și hotărârile Curții.
Standardele de drept al Uniunii care reglementează cele patru libertăți inerente în aceeași măsură ca și celelalte reguli de drept comunitar, astfel de principii juridice ca principiul efectului direct, principiul nediscriminării și statul de drept a Uniunii Europene.
Uniunea adoptă măsuri pentru a stabili și pentru a asigura funcționarea pieței interne, în conformitate cu dispozițiile relevante ale tratatelor.
Piața internă acoperă o zonă fără frontiere interne în care în conformitate cu termenii acordului oferit de libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor.
la propunerea Consiliului Comisiei stabilește orientările și condițiile necesare asigurării unui progres echilibrat în toate sectoarele vizate.
În formularea propunerilor sale pentru atingerea acestor obiective, în articolul 26 al Comisiei ia în considerare amploarea eforturilor pe care trebuie să le suporte pentru piața internă a unor ferme, la diferite niveluri de dezvoltare, și poate propune dispoziții corespunzătoare.
În cazul în care aceste dispoziții iau forma unor derogări, acestea ar trebui să fie temporare și să aducă cât mai puțin posibil perturbarea funcționării pieței interne.
46.Printsip libera circulație a mărfurilor în interiorul singur vnut rennego piața UE.
Uniunea include uniunea vamală care acoperă toate schimburile comerciale și își asumă interdicția între statele membre, a taxelor vamale la import și export, precum și orice taxe cu efect echivalent, precum și adoptarea unui tarif vamal comun în relațiile cu țările terțe.
Dispozițiile articolului 30 și capitolul 3 din această secțiune se aplică produselor originare din statele membre să acționeze, precum și produselor care provin din țări terțe în liberă circulație în statele membre.
Sunt în liberă circulație în oricare dintre statele membre să recunoască produsele din țări terțe, pentru care statul membru în cauză au fost efectuate formalitățile de import, recuperate supuse taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent, precum și în legătură cu care nu produce o rambursare integrală sau parțială a taxe și cheltuieli.
Între statele membre sunt interzise, taxele vamale la import și la export sau taxe cu efect echivalent. Această interdicție se aplică de asemenea taxelor vamale de natură fiscală.
Uniunea vamală este formată din două componente egale: 1) interzicerea ambelor taxe vamale de export și import, precum și orice măsuri similare și a restricțiilor cantitative între statele membre și 2) adoptarea unui tarif vamal comun, și anume sistem unificat de reglementare a relațiilor de export-import cu țările terțe.
Având în vedere libera circulație a mărfurilor, este de asemenea necesar să se țină seama de faptul că dispozițiile Tratatului care reglementează domeniul de aplicare al dreptului UE, acoperă nu numai obstacole în calea comerțului între statele membre, dar, de asemenea, barierele care există în interiorul statului membru.
După cum reiese din articolele de mai sus-menționate ale Tratatului, libertatea de circulație a mărfurilor este format din:
1) eliminarea tarifelor și taxele cu efect echivalent;
2) interzicerea impozitării interne discriminatorii;
3) interzicerea restricțiilor cantitative și a măsurilor cu efect echivalent.
Problema cea mai dificilă, care a cauzat cel mai mare număr de decizii ale Curții, a fost interpretarea și aplicarea art. 28 și 29 din tratat care interzice restricțiile cantitative (cotele) privind exporturile și importurile de bunuri între statele membre, precum și măsuri cu efect echivalent.
Definiția măsurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative, introdusă pentru prima dată în Directiva Comisiei N 70/50. Acesta conține o listă destul de extinsă de practică, care este recunoscută ca o măsură ilegală care are un efect echivalent cotelor. În prezenta directivă, Comisia a inițiat o metodă de determinare a legalității anumitor acțiuni, pe baza nu numai și nu atât de mult din cauza naturii lor juridice, dar din cauza efectului lor asupra schimburilor comerciale dintre statele membre.
În îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului capitol, Comisia vine de la:
a) necesitatea de a promova schimburile comerciale între statele membre și țările terțe;
b) evoluția condițiilor concurențiale în cadrul Uniunii, astfel cum această evoluție va duce la o creștere a competitivității întreprinderilor;
c) cerințele în aprovizionarea cu materii prime și produse semifinite ale Uniunii, în același timp, având grijă să între statele membre nu se denaturează condițiile de concurență în ceea ce privește produsul final;
d) necesitatea de a evita perturbări grave în viața economică a statelor membre și pentru a asigura o dezvoltare rațională a producției și o creștere a consumului din Uniune.
Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.
Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la export, precum și orice măsuri cu efect echivalent.
Prevederile nu se opun interdicțiilor sau restricțiilor la import, la export sau de tranzit, justificate din motive de moralitate publică, ordine publică, siguranța publică, sănătatea și viața oamenilor, animalelor sau plantelor, protecția patrimoniului național cu valoare artistică, istorică sau arheologică valoare, sau protecția proprietății industriale și comerciale. Astfel de interdicții sau restricții nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în comerțul dintre statele membre.
Statele membre sunt reorganizarea monopolurile naționale cu caracter comercial, astfel încât, în condițiile de aprovizionare și de comercializare care să asigure absența oricărei discriminări între resortisanții statelor membre.
Prevederile prezentului articol se aplică tuturor instituțiilor, prin intermediul cărora statul membru de jure sau de facto, direct sau indirect, controlează, conduce sau influențează în mod semnificativ importurile sau exporturile dintre statele membre. Aceste dispoziții se aplică, de asemenea, monopolurilor delegate de către stat.
Statele membre se abțin de la orice măsuri noi, care sunt contrare principiilor sau care restrânge domeniul de aplicare al articolelor referitoare la interzicerea taxelor vamale și a restricțiilor cantitative între statele membre.
În cazul în care monopolul de natură comercială includ reglementarea care vizează promovarea vânzării, sau creșterea costului produselor agricole, în aplicarea normelor prezentului articol ar trebui să asigure garanții echivalente pentru ocuparea forței de muncă și nivelul de trai al producătorilor în cauză.
O problemă separată, care trebuie să fie luate în considerare în legătură cu libera circulație a mărfurilor, este problema elementului de conținut. 30 din Tratatul CE, consacrat soluționării anumitor bariere naționale la libera circulație a mărfurilor. Motive pentru a justifica astfel de obstacole cinci:
1) moralei publice;
2) ordinea publică sau siguranța publică;
3) protejarea sănătății și a vieții persoanelor, animalelor sau plantelor;
4) protecția patrimoniului național cu valoare artistică, istorică sau arheologică;
5) protecția proprietății industriale sau comerciale.