Eu, Francois - ceea ce nu este fericit! -
Din păcate, de așteptare pentru moartea personajului negativ.
Și cât de mult în greutate acest fund
Curând învață gâtul. *
Fransua Viyon * 2
Bazat pe povestea Vardvana
Varzhapetyan „Balada sorții“
Ceața se subțiază, plutit în derivă peste râu,
Paris a suflat racoare de toamna.
Cele 12 porți oameni turnat acest șeptel -
Cetatea sfântă a fost bolnav de ciumă.
Un Chatelet in temnita - caldura
„Roaster“ cu cărbuni răzbunare ardere,
Francois deasupra ei, torturat lui.
Ea a aprins o duzină de lumânări, cerc de lumină.
viața lui Villon atârnă în balanță,
Cenușa picioare lung, incaltati
Aching și mâinile și degetele au fost umflate,
Ca și cârnați, se fierbe în apă clocotită.
Sânge alunecă încet marginea gurii.
Călăul a crezut și a tras coarda,
„Brazier“, în direcția de cădere cu dexteritate.
Poetul a căzut, ca și în cazul în care de pe cruce.
picioarele goale prăbușit pe podea.
corpul Inconstientul fiind târât la „acasă“
Și cu scări - în jos pe paie putred
Arunca ca un trunchi lipsit de viață.
___________________________________________
* - aici și mai jos cu caractere cursive aldine sunt
versetele F.Viyona.
* 2 - restante poet francez
(1431 - după 1463).
Bietul colegi gemut. A fost aproape de gol.
* Dintr-o dată vocea capelanul lui a auzit:
"Pocăiți-vă, păcătos!" -
„Poate acoperișul merge? -
Francois crezut - goldfinch bun!
În această lumină am? Și, dintr-o dată, pe asta? "
deschide ochii, a văzut capelanul.
„Pocăiți-vă, ia păcatul, Dumnezeu nu ar strica.“
Preotul se întoarce Rozariul cu scapularul.
„Ce chin? Nu am omorât 2 *! -
Și Francois lins buzele uscate -
A se vedea, chiar și dinții desfăcute,
Și degetele mele sunt zdrobite, așa că am spus,
Recunoașterea faptului, ceea ce nu a fost de vina.
Am jefuit morți cu cei vii este ușor,
Și sacristie cu icoane Zlata
Am jefuit, am început să vândă în vizuini,
Și diferite fete am iubit pentru a stoarce,
Dimineața, am condus pentru a sorbi butoi de vin.
Am tot fratele vicii, am ajuns la punctul,
Numai să calomnieze nimeni nu a acuzat ".
- „Ai mărturisit, fiul meu, sau nu?
Grăbește-te, ești în casa de jale decât unul. "
- „Am Ghici cine este stăpânul tău.
Eu Împărăția lui Dumnezeu este că, fără lumina soarelui.
Crede-mă, indiferent unde am fost,
Fie Palatul Prințului de Orleans,
Do temnita, unde înghesuit închisoare
Sau Tavern trecută, în cele din urmă,
Mă simt - înțeleg limba mea.
Sonorous latină, dar stilul meu toate sunt mai clare,
Și în memoria poporului, el în curând
Va rămâne. M-am obișnuit să-l. "
* - un preot în Biserica Catolică.
* 2-poem bazat pe fapte istorice, atunci când
Villon în legătură cu participarea indirectă în lupta,
El merge la Chatelet închisoare;
„Am fost din toate mai clare de OIM.
Mă îndoiesc în mod explicit, cred că un miracol.
Naked ca un vierme, am toate domnii luxuriante.
tot ce am acceptat, expulzat de peste tot. "
Aproape terminat de vorbit cuvintele,
Villon sa ridicat în picioare, a luat o înghițitură de răstignirii,
Deja uita la care el a trimis un blestem,
Când călăul a devenit brusc semnele distinctive lui.
Preotul frunte smirnă pătate, gura,
Și am pus pe capul lui Villon mâna.
„Păcatele am dat drumul, dar făina,
Înțelegeți că luați un motiv ulterior.
Spune, lumânarea arde fără fitil?
Deoarece sufletul este iluminat prin credință.
Despre frica și amintiți-vă în cazul în care mirosul de sulf,
Să mintea pură va fi la cârma ".
Spunând, Tata a suflat în lumânare,
De la fitilul fum transmis în flux în sus.
„Spune-i mama ... nu voi ierta.“
„Mă duc, fiul meu, pentru a primi picioare tratament medical.
Și să viața ta va sufla LORD
Pentru a nu arde în iad diavolul.
Deschideți, Garnier! Tu, Francois, fii puternic! "
Ușa se deschise și garda a scăzut pasarelei.
Garnier a fost un om bun, și îmi pare rău,
Cine în sânge de tortura târât
Carora le place carnea de pe foc, tras.
El inima împietriți încă nu am avut timp.
A existat un scârțâit - abia a închis ușa,
Motes dansat - Probe ray
Villon se lăsă pe umăr pentru tractarea,
Și am adormit ...
Dintr-o data, animalul a sărit ...
... François zboară ... Această zonă ...
Hangiu vechi trage o bere ...
Villon mângâieri nouă prietenă
Și a rostogolit ochii spre tavan ...
... „Sonny! Mâncat Berry ... mai mult „! -
„Deci nu e un hangiu? Mamă dragă! "
„Balada cântă pe joc meu lăută,
Stai jos, standul dumneavoastră sub iedera. "
Villon zâmbi o parte din grădina de vară ...
Dintr-o dată, în căutarea ... pe podul de la Notre Dame,
Stai lustruirea de la Amsterdam,
Walk lombardintsy, duhoare săraci.
Unii câine a mușcat mâna ...
Villon treaz. Pe mana - mouse-ul.
El a încercat să se ridice - a adormit,
Durerea tocită spate, ajunge acolo deja forțe.
Am stropit sfărâmături și a dat un pic mouse-ul.
A existat un zăngăni înclinat declic.
Ușa se deschise - pentru Garnier două boturi,
Francois lor încă pe exterior știa.
Acesta a fost un măturător de stradă, iar Goldsmith:
„Scoală-te, lasa zdrențele cu banda.
Gătești cu colier de cânepă
pin Camisolul. Totul este așa cum a fost în vremurile de demult. "
"Și, într-adevăr, că klopovnike uitat?" -
Villon murmurat, se ridică încet.
Cu dificultate de mers pe jos coridor în spatele.
Ușa de la tortura din nou Garnier deschis.
Iavașe pe pereți, diverse cârlige,
În nas lovește mirosul de sudoare brusc -
munca grea de la măcelarii.
Fluxul sanguin în șanțurile plăcilor.
Aici, procurorul, sergent, în colțul scribul,
Și investigatorul la sughițuri de masă.
ardere Crucea în lumânare unsoare pe canalele de scurgere podea.
„Ce păcat că nu a venit la Sfântul Părinte“, -
Cu o voce joasă Villon este încă joacă.
„Se pare că ai terminat canalie“ -
Sughitul investigator ca va bate la ușă.
„Mai aproape, pârât. Deci, domnule,
Anunță-te ce crimă?
Permiteți-mi să vă reamintesc, a fost ucis fără îndoială
Notarul însuși maestrul papal de Moustier!
Tu persistă, măgar,
Și, prin urmare, pentru a intra aici în eroare? "
; Nu sunt vinovat!
Cum de a arde busteni -
gândit Francois.
„Sergent! Pe masă! "
Henchmen apucat Francois
Și capsate la masă presat ferm.
„Cu siguranță la lumina numit o urgență?
Apoi, prietenii mei, îmi pare rău, Egipt Voir *“.
pumnal Sergent deschide gura,
Cuprul introduce o pâlnie uriașă,
Este nevoie de ulcior și a alergat după el ...
Și sare și amară. Ars stomacul lui.
* - Îmi pare rău, la revedere (fr.).
Fluxul de jet a fost curge, Villon înghițită
Nasul a fost blocat, respirația este întreruptă.
La fel ca apa de fierbere, otrava se răspândește.
Pentru vărsături, și-a pierdut cunoștința.
* * *
Villon tremura, el tremura.
„Oh, ești tu,“ - mouse-ul a alunecat în gaura.
El a împins crusta de palmier.
„Baby, vă mulțumesc! Cine s-ar fi cunoscut vreodată,
Ceea ce nu am da mouse-ul mor! "
Din capse rănit nici o margine.
El a amintit mama sa, cuvintele ei la voință:
„Deși mor, și această bandă în domeniu!“
„Hei, unde e meu“ plug „?“
El a amintit stiloul.
Răspunde durerea mea,
angoasa mea, disperarea mea.
Uite: Eu nu sunt acasă,
Nu în pub, nu pe drum
Și nu este parte, dar aici - în închisoare.
Pe scurt a șasea aparat de fotografiat prizonier
Zăceam visez de milă,
Despre Maica lui Dumnezeu, încântat paradis
Și despre nedreptatea pământească.
* * *
În același an la Paris, zăpadă a scăzut devreme,
Și în ramurile castanului a ieșit albastru.
Sena a îmbătrânit și a devenit un peisaj de iarnă.
Se pare că viața a încetinit ritmul.
Buna zăpadă grăbindu mesager
El a fost transportă o scrisoare din închisoare pentru Cardinal.
Gascon cal părea obosit -
Proprietarul calului atât de epuizat la sfârșitul anului.
În viața trimisul papal în șa. -
Petiția Villon Cardinal.
Ai milă! În această indiferent de ce!
Pentru aceasta, el a fost de acord să devină un măgar!
Dar cardinalul sa dus la Avignon! *
Există chiar și o scădere în iarba verde,
Aici Cardinalul încetini îmbătrânirea,
Așezați în grădină, un pahar de Chateau * 2 baldeet.
mila Sa visat Villon.
* * *
Între timp, poetul în fața instanței.
De la picioarele goale topit zăpada de pe gresie,
Îmbrăcată toate în fier, ca și în tortură,
Și în mintea lui: „! Dintr-o dată am văzut-o pe mama, casa mea“
Apoi gărzile prizonier duce la bancă,
Judecătorul apoi apelează
Și liste de crimă.
„N-am omorât Ferrebu Moustier!
Crede-mă, nu pot decât să repet,
Prin Neprihănitei!
Nu sunt vinovat!
Înțeleg că, timpul meu nu este nici măcar-temperat,
Dar pentru crima - Tu nu reproș!
Toate celelalte certurile - recunosc ".
Hristos de pe cruce arată François.
Bietul om se uită la soarta de înțelegere.
„Și știu în calomnie ta
Cunoscut în Domnul meu, „-
scrib, judecătorul a continuat gheață în furie -
„Citiți cu voce tare versetele care, de fapt!“
Scribul a fost confuz, m-am uitat la oameni.
„Pentru judecătorii de hambar vechi
Am rearanja după moarte 2
Așa că nu a fost un proces, ci pur și simplu un paradis,
Și toate un scaun cu femei dyroyu,
Din respect pentru hemoroizi.
Și pentru a acoperi costurile tuturor
Să fie amendat de trei ori
Shlyushonka locotenent în masă. "
________________________________________________
* - era atunci reședința papilor.
* 2 literalmente „blocare“ sau „palat“. Aici - Franceză
vin rosu - una dintre cele 5 legendar
vinuri de Bordeaux (Chateau Margaux, Chateau Lyatu, Chateau
Lafite Rothschild, Château Mouton și Château Kut).
Obținut din struguri roșii Bordeaux Blend.
Toată sala de judecată a fost tremura de râs,
Râse chiar și cavaleri, sergenți,
La femei, râsete a căzut arcuri,
Se pare că calul înaripat necheză.
* * *
Zăpada topită repede. Avignon în noroi.
Giraud pentru a răspunde calul devine,
Dar, destul de ciudat, drumul nu caută să inverseze.
Dintr-o dată se întoarse pentru a vedea Sarkozy.
"Bon Giorno * Sarkozy!"
- „Bon Jour * 2, Giraud!
cana Poate ambuazskogo? "
- „În serviciul de mine, dar este - nu o jucărie,
Știi că pentru gâscă ne Provost * 3“.
„Da, cota, Giraud, ce-i graba?“
- „La Chatelet, eu iau cu hârtie de ceară,
Villon judecat canalie-tramp „-
- „Nu Villon, că maestrul râde?
Deci, cineva nu a bătut, nu s?
Soarta a dat gât, nu,
Încă dă - deci treizeci de ani.
Cine a trăit mai rău decât toate schilozi -
Ca să se bizui pentru totdeauna!
- „Ai dreptate, desigur, Sarkozy. Asta - el
Poet Fransua Viyon din Paris. "
* * *
Sergenții a reușit să limiteze un râs.
Aici peretele astfel încât nu a fost încă agitat.
„Ești, ca niciodată, eu văd, nu sunt admise -
Clipocea Deor - și acest păcat din nou.
_______________________________________________
* - Bună (ital.);
* 2 Hi (fr.)
* 3 - oficial regal în Franța în secolul al XVIII-X1.
Deor terminat de citit, chircit
M-am uitat la public. Ea a fost tăcut.
Curtea de a lua decizii,
Cum se legalizează fărădelege.
Villon escorta prins pe ambele părți.
El încearcă să elibereze brațul meu,
Nu este gandit pentru a evalua masa,
Cu care să-l întâlnească Charon * 2.
Convoiul, vehicule, turnul Saint-Denis,
În spatele ei schela - cele trei grinzi, balamale.
Ieșire. Francois în speranța: „Dacă
Louis * 3 va aminti despre zilele vechi ...
Ei bine, am citit poezii, si am fost singuri:
„De la moarte de sete peste flux,
Eu rad prin lacrimi și joc trudă.
Oriunde mergea, peste tot este casa mea,
pământ străin pentru mine - patria mea ".
* * *
__________________________
* - tatăl Francois a murit când el era copil.
Boy a adoptat relativă a capelanul bisericii Sf Benedict Giyom De Villon, care mai târziu a dat numele lui Francois;
* 2 În mitologia greacă, sufletele purtătoare ale morții peste râul Styx în Hades Gate. Pentru a plăti pentru transportul defunctului a fost pus în gură o monedă;
* 3 - Louis X1 (1423-1483), rege al Franței de la 1461 de Valois;
Nu vin în mod sticlă la Giro,
El stă Sarkozy, își amintește brusc
Sulul de la el! Ce e în ea - nu știu.
Deci, puteți câștiga „pe marginea“.
Gallop. Chatelet. Spre comandant.
hârtie Giraud îndepărtează rapid.
Luând parcurgere în tăcere de Launay citește:
„Imediat la poarta Saint-Denis,
Acolo, de așteptare pentru executare prizonier celebru,
Și în mâinile căpitanului Jean Reni“.
* * *
Mulțimea de privitori. Băiețel a deschis gura.
Ieșire sortit. Navigat.
picioarele goale în murdărie komyah, praf.
Villon a urcat pe schele ... înghetat:
„Unde-i prietenii? Sau uitați despre ele?
Poate chiar în tortură
marcat? "
Cine știe ce costă poetul? Nu este un hoț.
Renee citește propoziția:
„Curtea spirituală Maine recunoscut Fransua Viyona vinovat de crime grave împotriva Bisericii lui Hristos, regele Franței și al cetățenilor respectabile din Paris, Orleans, Maine personaj negativ și condamnat la o moarte rușinoasă prin spânzurare.“
„După cum am vedea soarele - ora mea nu este rupt!
Scuză-mă, căpitane, eu sunt la revedere,
Dintr-o dată peste o dată,
Versurile spun, înainte să uit:
Executorul în mănuși negre a luat bucla
Și Francois aruncat capul lui.
Ceea ce bietul om cere călăul?
„Rope sta? Ei bine, mă rog. "
Cu lațul în jurul gâtului lui Francois a stat.
Giraud cal a fost aproape de condus.
Renee decret a trecut în mâinile.
„Grațiat!“ * - astfel încât căpitanul a spus.
Buclă numai eliminată, astfel încât Villon a căzut.
Dar acest lucru, draga mea, nu este finală!
La acea vreme, Parisul a fost motto-ul * 2,
Crede-mă, merită:
„Se scutură, dar nu se scufunda.“
Așa că acum am zguduit în jos.
Au trecut secole. Alți oameni trăiesc.
Dar, chiar și astăzi am atât de judecat.
Tot ceea ce, cred că, atunci când este mai bine să fie?
Sau au încălcat vreodată legea?
Se pare că a fost corect Fransua Viyon:
M-am uitat, și rugați-vă,
și Dumnezeu va judeca.
__________________________________________
* - în loc de agățat, poetul a ordonat să plece
Paris, timp de 10 ani ca recidivist. Deci, în 1460, el
datorită unei amnistie, a scăpat o condamnare la moarte.
Dar Villon a solicitat amânarea expulzării și instanței
în mod surprinzător domolit. Aceasta este ultima
mărturie despre viața lui. Când a venit lumina
prima ediție a poeziilor sale în 1489 Villon nu mai este
A fost mort;
* 2- fluactuat nca mergitur (lat.) - și va zyblem
continua, dar nescufundat.