În realitate, monopolurile pot apărea din diverse motive, care sunt generate ca o voință directă a monopolului de stat privind crearea unor structuri și politica de piață sau de acțiune a persoanei privat, entitatea de afaceri, care duc la apariția unui monopol pe piață.
După cum puteți vedea, statul este interesat în conservarea anumitor zone economice în cadrul monopolului, ca activitate economică în aceste zone este mult mai profitabil dacă este făcut central în condițiile de monopol, mai degrabă decât o piață competitivă. Monopoly dobândește statutul de monopol natural, adică, statutul de monopol al unei entități de afaceri pe acest segment de piață protejate de stadiul de dezvoltare a concurenței, precum și numeroase mecanisme de reglementare competitive, prin urmare, nu i se aplică. Cu toate acestea, rețineți că toate costurile și dezavantajele de monopol pe piață de mai sus nu dispare și monopol natural. Prin urmare, statul pentru a se evita astfel de manifestări negative ca creșterea nejustificată a prețurilor pentru bunuri, lucrări, servicii de monopol, precum și o serie de alte periculoase pentru consumatori și manifestările economiei de activitate monopol introduce metode speciale de control, în special metoda de reglementare a tarifelor directe a ofertei de bunuri, lucrări servicii de monopoluri naturale, se exprimă în definirea și controlul prețurilor (tarifelor).
Al doilea tip de monopol, crearea, care este de asemenea asociat cu directa voință legiuitoare a statului, este un monopol de stat, care se caracterizează printr-un monopol natural, care este creat în acele domenii în care ar fi avantajos din punct de vedere al dezvoltării economice au piețe competitive, cu toate acestea, necesitatea de a asigura intereselor publice, cum ar fi interesele strategice ale securității economice, militare și alte necesită pentru a menține sau de a evidenția anumite domenii de activitate economică în monopoliste Aulnay stare efectuarea. Dupa cum remarca S.A.Paraschuk, „obiectivele crearea de monopoluri de stat sunt: protejarea intereselor economice ale statului și consumatorii, să consolideze comerțul, militare și pozițiile politice ale statului, etc. monopolurile de stat sunt introduse în mod obligatoriu, pe baza legislației și vizează în principal asigurarea interesului public“. [47] În cadrul monopolurilor de stat se realizează, în special, problema de numerar, cooperarea tehnico-militară, există anumite segmente ale activității de comerț exterior și cifra de afaceri de metale prețioase.
Conceptul monopolului de stat, poate fi obținută din definiția legală a monopolului de stat, care este conținut în demonopolizarea programul menționat anterior, potrivit căruia monopol de stat - un monopol, stabilit în conformitate cu legile din România care determină marfă limita de piață exclusivă, monopol de subiect (monopol), face controlul și reglementarea activităților sale, precum și competența autorității de supraveghere. Prin urmare, obiectul unui monopol de stat este definit de legislația agenților economici din România care operează într-o piață monopolistă, și pentru care activitatea (monopol entitate (monopol)) definite de legislația României forme de control și de reglementare, precum și competența autorității de supraveghere.
Se pare, de asemenea, că a vorbi despre sursele de crearea și gestionarea monopolurilor de stat, nu se poate spune despre legea de stabilire și de stabilire a procedurii și atribuțiile activităților corporațiilor publice. Trebuie remarcat faptul că, deși legislația privind societățile de stat nu include conceptul de monopol de stat, spre deosebire de legile menționate mai sus, cu toate acestea, în unele cazuri, crearea unei singure corporații de stat pentru zone individuale și chiar sectoare de activitate, concentrate în sine, gestionarea și controlul activităților în acest domeniu și (sau) ramură a economiei, echivalează cu existența unui monopol de stat asupra activităților relevante. În același timp, ea însăși crearea corporației de stat nu înseamnă introducerea unui monopol de stat. Pentru a determina prezența sau absența monopolului de stat real de una sau alta sfera economică sau în industrie, în cazul în care a stabilit o societate de stat, trebuie să studieze legislația care stabilește corporației, și puterile cu care este înzestrat. În unele cazuri, profit de stat pot fi create în scopul de a sprijini, ajuta la dezvoltarea anumitor zone și tehnologii economice, cum ar fi, de exemplu, o corporație „Russian Technologies“, al cărui scop este, mai presus de toate, promovarea organizațiilor românești - dezvoltatorii și producătorii de produse de înaltă tehnologie, investiții în organizarea de diverse industrii, inclusiv complexul militar-industrial. [48] Cu toate acestea, în ciuda faptului că legislația privind acest tip de corporații de stat, create pentru a promova sectoare oprelennym ale economiei, nu prevede monopolizarea sectoarelor relevante, în practică, aceste stat Corporation poate gravita la un tendințe de monopol nejustificate buyout pot avea efecte negative asupra concurenței și economice dezvoltare în aceste domenii și conexe.
În plus față de monopolul format prin voința directă a statului în piață poate apărea un monopol, format ca urmare a activității economice a persoanelor fizice. În acest caz, un astfel de monopol poate fi împărțite în două grupe: cu protecția juridică adecvată a statului și nu au o astfel. Prin monopolurile care au o protecție juridică specială a statului, ar trebui să includă monopolul care rezultă din deținerea drepturilor exclusive, precum și monopolul agenților economici în informațiile constituie un secret comercial. Ambele aceste monopoluri protejate de legea română. Apariția unui monopol, ca urmare a deține drepturile exclusive, și să-l obțină de către o entitate economică de protecție juridică, datorită faptului că, în calitate de note K.Yu.Totev, „aceste drepturi sunt absolute. Particularitatea lor este că proprietatea intelectuală în scopul unei protecții juridice adecvate, ca regulă generală, să facă obiectul unei înregistrări speciale și diferite de natură temporală și spațială a protecției lor juridice „[52]. Monopol pe secrete de informații, comerciale, pot apărea în entități economice, în conformitate cu dreptul civil și legislația specială privind secretele comerciale. Specificitatea obține drepturi exclusive de informații comerciale și de protecție a acesteia este faptul că acest lucru apare drept numai atunci când o entitate va stabili legea privind măsurile secrete comerciale pentru a proteja informațiile lor de afaceri. În absența stabilirii confidențialității informațiilor lor, și anume să ia măsuri pentru a transfera costul de informații comerciale ca un secret comercial, o entitate nu va beneficia de protecție de către stat în caz de încălcare a drepturilor lor.
Tipurile mai sus menționate ale monopolurilor primite în literatura numele,, monopolurile „închise“ „legale“ „legale“, adică un astfel de monopol care posedă protejate concurența de stat [53]. Printre acestea sunt reglementate de către stat sau de stat, în sensul cel mai larg - natural și starea (în sens restrâns) monopol, sau privat, sau piață, monopolul legat de posesia secretului comercial de monopol sau de orice drepturi exclusive protejate prin lege. Cu toate acestea, după cum S.A.Paraschuk constată monopol deținerea drepturilor speciale pot fi combinate „cu atât piața monopolurilor (nestatale) și monopolurilor, controlat direct de către stat“. [54]
Și, în sfârșit, există un alt fel de monopol, pe care statul nu se extinde protecția juridică împotriva concurenței - este, în terminologia K.Yu.Toteva, așa-numitul monopol de facto. sub care se înțelege un monopol pe piață o entitate economică care nu are nici drepturi speciale în poziția de monopol. „Acest monopol poate apărea într-o anumită industrie, din cauza condițiilor speciale de piață - situația economică de natură temporară. Legislația nu oferă nici o protecție juridică specială a menționat monopol de facto „[55]. Descriind natura economică și juridică a monopolurilor S.A.Paraschuk astfel de notificări pe care le apar „din cauza unor acțiuni independente ale entităților comerciale asociate cu:
- cu diferite modalități de concentrare a capitalului în una sau mai multe întreprinderi (reorganizare, achiziționarea de acțiuni (pari), acorduri, etc.);
- folosind forme mai eficiente de organizare și de punere în aplicare a afacerilor și ca rezultat - o victorie în competiție;
- subdezvoltarea unei piețe specifice pentru mărfuri (lucrări, servicii);
- alte metode de a face afaceri pe baza concurenței. [56]
Conform legislației antitrust românească, existența unui astfel de monopol în entitatea economică nu este împotriva legii. Încălcarea a recunoscut activitățile ilegale ale unuia sau mai multor subiecți economici care au o poziție de monopol pe piață, care limitează concurența. Astfel de activități ilegale menționate în legislația românească monopolistă antitrust.
Și, în sfârșit, ultimul comentariu cu privire la natura juridică și economică a monopolului de facto. legea română nu cunoaște definiția legală a monopol de facto. Acest termen este utilizat în științele economice și juridice române în domeniul dreptului concurenței. Această înțelegere a monopolului legal corespunde noțiunii de poziție dominantă, și anume, situația în care o entitate poate influența în mod unilateral economia de piață, piața, comportamentul economic al subiecților săi. Conceptul de poziție dominantă dată în Legea cu privire la protecția concurenței.
În consecință subiecții monopol temporar pot fi entități de afaceri care au:
- monopol de facto în piață din cauza curentului „într-o anumită industrie, din cauza condițiilor de piață speciale - situație economică cu caracter temporar“ [58], la apariția unor noi agenți economici - concurenți de pe piață, după și din cauza aspectului că monopolul unei singure entități economice în piață dispare;
- informații care constituie secret comercial sau orice drepturi exclusive protejate prin lege.