Rezultatul acestui studiu a fost mai multe concluzii:
Locul de desfășurare a romanului - un mic oraș-stațiune în apropierea Feodosia, în cazul în care semnele de recunoscut ale perioadei post-sovietice: construcție dezafectată casei internat, standuri de cooperare în cazul în care acestea vând „pantaloni rușinoase cooperative“, cheiuri din beton, cabine pe vârful unui deal, panouri din placaj cu desene neîmplinite viitoare socialiste, Afișe poluzakleennye solicită să participe la prelegeri despre OZN - "toate acestea au fost trist". Ca și în orice oraș stațiune există un ring de dans, cinema-bar „SA sifilis“, cu un semn de neon, cafenea, în cazul în care numele de profil înalt de feluri de mâncare nu se potrivesc gustul lor.
aspirații moderne și la însăși Natasha: ea vrea să meargă cu Sam în America, nu doresc să rămână în Rusia și se repetă viața incoloră a mamei sale, femele Marina formic, sau întinde acordeonul de blană, așa cum a făcut tatăl ei târziu, un ofițer „Magadan mușuroi“ Nikolai .
Două mai multe dintre caracterul roman: actor dramatic Maxim, de tranzacționare imagini lipsite de sens, apoi purtat de postmodernism - „arta sovietică doorman“ și prietenul lui Nikita. Ambii sunt dependenți. Apropo, începând cu "J. . N „caractere P. consuma in mod regulat droguri, dar scriitorul este profund indiferentă față de problema dependenței de droguri - este mult mai interesat în starea de extindere prin“ set „a minții, care le portretizat foarte greu - cu toate coturile și coborâșuri.
Din punctul de vedere al formei lui P. - un postmodernist (în versiunea sa clasică), experimentând și inventând. Dar el merge mai departe decât aceasta, dezvoltând tradițiile esteticii postmoderne, scrie o imagine a universului în roman. Principiul budismului cu privire la posibila migrație a sufletelor umane la animale, insectele P. aduce la punctul de absurditate. Locuitorii acestei lumi interacționează între ei în două moduri fizice egale - oameni și insecte. Fiecare acțiune a eroului ca insectă îi răspunde imediat ca persoană. Viața oamenilor de insecte este o simulare neîntreruptă reciprocă a actelor de existență. cititorul
Capitolul al doilea, intitulat "Inițiere", spune despre tatăl și fiul său - gândacii - scarabi. Cu înțelepciune și pur și simplu privirea la viață este un tată pentru care întreaga viață și întreaga lume este o minge de balegar, pe care el o numește silabă egipteană Ya. El învață același lucru cu fiul său. Și deși această viață nu este ușoară ("bashka despre beton"), este frumoasă.
Viața insectelor Serghei. Îngăduindu-se în pământul moale, a devenit ca un simplu gândac, până când a început să se întrebe dacă totul era corect, viața lui devenea rutină. Iar în Rusia și în America a rămas același gandac obișnuit, un filistin cu un set caracteristic de obiecte de bunăstare materială. Seryozha încearcă să scape și pentru asta se sapă în sus (el a navigat în lateral toată viața), doar o minge de bălegar rămâne din pământ. După ce a ajuns la suprafață, sa întors la locul unde a început să săpare, dar deja destul de bătrân. El a devenit o cicada și a umplut plăcile sale de gât cu privire la "faptul că viața a trecut în zadar și că nu poate trece deloc în zadar și că plânsul peste toate aceste ocazii este absolut fără rost.
O altă opinie este ținută de molia de noapte Mitya, însoțită de un dublu Dima. Mitya în căutarea în viață adevărata lumină, pentru că el este zboară la pământ, iluminat de două lumini roșii în mijlocul ei - ciot putred cu apă putrede, și în jurul valorii de - insecte nenumărate grăbindu-se să-l ca pe altar, dar numai Mitya înțelege inutilitatea căutarea lor și tinde departe. Acum se uită în fântâna vieții sale și dau seama că viața există doar un singur moment că „noi purtăm în noi sursa de tot.“ Și acest moment este iluminat de o lumină interioară, care este dată inițial tuturor:
Nici o viață nu este un păcat cu o respirație obositoare,
Ce este viața și moartea? Un păcat că focul,
Ceea ce străbate întregul univers,
Și se duce noaptea și plânge să plece.
Cu această cunoaștere nouă, Mitya a fost deranjată de o creatură puternică, care, după cum spune el, "mi-a mestecat aproape necontenit aproape toată viața mea și m-am mâncat aproape în întregime". M-am gândit și am trăit tot timpul nu el, iar această creatură este cadavrul lui, care în curând sa transformat într-o minge de gunoi. Mitya îl aruncă de pe stâncă. Nicăieri nu-l găsește pe Dima, pentru că Dima era cadavrul, bomba de gunoi, care nu permitea lui Mitya să trăiască tot timpul. După toate acestea, nu există nici unul, nici unul altul, dar există doar un real Dmitriu viu (acolo unde nu este aleatoriu numele lor). El și-a găsit sursa de lumină, constând în armonie interioară "sunteți un cerc de lumină strălucitoare strălucitoare, cu excepția faptului că nimic nu a fost vreodată și nu este".
Ceea ce se numește "finitețea existenței umane" în filosofia existențială, anumite condiții primare ale existenței umane în lume, prin care și prin care trăiește o persoană, P. declară "minge de gunoi". Fiecare dintre cei 4 eroi deja considerați are propriul său Ya. Pentru tatăl și fiul scarabelor, această minge este lumea însăși, pentru că Seryozha este ceea ce au făcut gandacii ei, pentru Mitya este ceva mort, care împiedică să trăiască pe deplin.
Romanul "J. "o lume fantasmagorie specială, tărâmul celor vii și morți (morții vii, cum ar fi cadavrul lui Mitya și creaturile moarte vii, cum ar fi Seryozha și scarabe).
Criticii văd în P. succesorul multor tradiții, el însuși a spus: „În literatura rusă a fost o mulțime de tradiții, și ori de câte ori te scuipe, neapărat unii continuă“. proza Pelevin a încercat interpretat ca turborealisticheskuyu, fantastic, postmodernă, dar pe ansamblu, activitatea sa nu se încadrează în nici limite de gen: lucrările sale sunt mai multe straturi. Cu toate acestea, se pune întrebarea de ce lucrările timpurii Pelevin au fost marcate de mici Booker Prize, iar lucrările sale mature sunt percepute de mulți critici cu ostilitate nedisimulată. Poate pentru că nucleul acestor lucrări, în acest caz, romanul „ZN“, în sus ironie și joc intelectual și sunt utilizate, inclusiv în ceea ce privește conținutul pozitiv la valorile caracterului sacru și astfel literatura este de obicei tradus în categoria "Nu este serios", fantastic, și chiar și punct de vedere moral.