Ce este "meritocrația" și ce înseamnă aceasta? Semnificația și interpretarea termenului în dicționare și enciclopedii:
(din latină meritus - putere și greacă kratos - putere) - engleză. meritocrației; l. Meritokratie. 1. Puterea bazată pe merit, regula celor mai valoroși în relații intelectuale, morale și alte. 2. Conceptul potrivit căruia autoritatea trebuie exercitată de oameni care diferă în ceea ce privește realizările, abilitățile, competența profesională și nu socială. origine sau statut atribuit.
Mare dicționar encyclopedic »Meritocracy
forma de guvernare, care se bazează pe principiul meritului individual. Cu această formă de putere, oamenii cei mai vrednici, mai competenți și mai talentați vin la conducerea societății.
- formă de guvernare, bazată pe principiul meritelor individuale.
(de la meritul latin - demn și de la puterea greacă kratos) - puterea autorității celei mai talente, capabile, competente.
(lat meritus - puterea greacă și kratos - putere) - conceptul de zap. știința politică, desemnată de societate, guvernată de un guvern format din persoane alese pe baza meritelor și abilităților lor personale; conform unui număr de Sovrem. sociologi, componenta inevitabila a „post-industrial al Societății,“ sau „societății cunoașterii“ (în urma „on-TION a consumului“). Termenul "M." a fost introdus în 1958 în limba engleză. sociologul M. Young în romanul-parabola "Apariția meritocrației. 1870-2033 "și este folosit mai întâi pentru a studia procesul și a elabora recomandări pentru îmbunătățirea sistemului educațional. După publicarea cărții Bella „Formarea de societatea postindustrială“ (1973), noțiunea de M a început să fie desemnat un nou principiu de management la-TION, aparent permite eliminarea birocrației și tehnocrație, și de a schimba structura de clasă a societății în ansamblu. Conceptul de M este una dintre varietățile teoriei elitei.
(Limba latină:. "Meritus" - "Merit" și "kratoz" greacă - "Putere", "putere".) - "putere Onorat", "demn".