Probleme de agenție în companii românești contemporane - Cursuri

Introducere .................................................................. ............. 3
    Aspecte teoretice ale problemelor unei agenții
corporații ... .......................................................... 4
      Formarea relației agenție ............................ ...... 4
      Notiunea si sistematizare a costurilor unei agenții ............. 11
      Costurile unei agenții de gestionare a ...................... 14
2. Rolul managementului în corporații românești și modificările de guvernare corporativă de conflict clasic, „proprietarul - managerul“ ............................... 18
2.1. Caracteristici ale comportamentului de management în diverse
modele de corporații românești ... .................................. 18
2.2. Schimbarea managerilor din companiile romanesti .... 21
2.3. Probleme Exemple de agenții din România și modalități de
.................. soluții. ....... ...................... 25
3. Probleme de agenții posibile în CJSC „Standartpark“ și modalități de depășire a acestora
3.1. Caracteristicile CJSC "Standartpark" ................................. .30
3.2. Structura și management Standartpark ................................. 33
3.3. Probleme agenție în CJSC „Standartpark“ ................... 38
3.4. Decizia de probleme de agenție în CJSC „Standartpark“ ............. 43
Concluzie ............................................................ ................... 46
Referințe ....................................... ................................. 47
Apendicele 1 .............................................................................. .49
Scopul activității oricărei companii este de a maximiza proprietatea (avere) acționarilor săi, și că este de a maximiza prețul acțiunilor firmei. Deși acest punct de vedere este acceptabilă, a fost mult timp recunoscut faptul că managerii de firme pot avea și alte obiective care concurează cu maximizarea averii acționarilor. Faptul că proprietarii companiei - acționarii - oferi managerilor cu autoritate de luare a deciziilor, creează un potențial conflict de interese, care este considerată ca făcând parte din conceptul de ansamblu, numit teoria agenție (teoria agenției).
Relevanța temei acestei lucrări, datorită faptului că potențialele conflicte de agenții sunt esențiale pentru majoritatea marilor corporații, deoarece, de regulă, managerii de firme mari dețin doar un mic procent din acțiunile lor. În condițiile actuale din România, există o creștere treptată în capitalizarea cele mai multe companii, ceea ce duce la o creștere a relevanței problemelor de agenție.
Scopul acestei lucrări - să ia în considerare natura problemelor de agenții și sugerează modalități de a le depăși prin exemplul companiei românești.
Principalele obiective ale lucrării curs sunt:
- dezvăluie conceptele de bază ale teoriei agenției;
- ia în considerare tipurile de probleme de agenție;
- pentru a analiza relațiile unei agenții și problemele lor pe exemplul SA „Standartpark“ și oferă recomandări pentru prevenirea sau rezolvarea acestor probleme.
Obiectul de studiu într-o companie românească CJSC „Standartpark“.
Obiectul de cercetare - relații de agenție din cadrul companiei.

Aspecte teoretice ale problemei agenție în corporații


      relație de FORMAREA
Există două motive principale care au condus la separarea proprietății și de control.
În primul rând, acest fenomen inerent al specializării, diviziune a economiei de piață a muncii. În sine specializare a activității manageriale implică separarea parțială a managementului de la finanțe, chiar și în prezența unui singur furnizor de capital. În cazul furnizorilor de multiplicitate de capital de finanțare departament Corporation din managementul operațional este inevitabilă. Cu alte cuvinte, creșterea complexității proceselor de producție conduce la necesitatea unui înalt nivel de competență și de a participa la gestionarea de manageri profesioniști, având ca rezultat formarea technostructure, se opune proprietarul corporației. Când este vorba de creditori, delegarea autorității pentru gestionarea financiară decurge din natura resurselor de creditare.
În al doilea rând, creșterea numărului de furnizori de capital financiar și, în consecință, reducerea cotei de participare a fiecăreia dintre ele în mod individual a însemnat că individuale de urmărire fiecare furnizor investit de management al calității capitalului a devenit nerentabilă și costisitoare din cauza costurilor ridicate ale tranzacției. În plus, numărul mare de furnizori de capital, având diferite abilități și geografic distribuite, a provocat o creștere a costurilor asociate cu procesul de luare a deciziilor. Toate aceste condiții fac delegare justificată punct de vedere economic a funcțiilor de a lua decizii pentru manageri profesioniști, responsabili de gestionarea operațională a capitalului generat din contribuțiile tuturor membrilor întreprinderii [5].
Separarea funcțiilor de proprietate și de gestionare provoacă asimetrie a informației: o situație în care managerii companiei mai bine decât investitorii (furnizori de capital), conștienți de situația actuală. Costurile de obținere a informațiilor sunt una dintre principalele componente ale costurilor de tranzacție. În ceea ce eforturile de a obține informații au un preț, agentul economic poate fi avantajos să se trateze informații incomplete, fără a cheltui pentru a reduce incertitudinea. Prin ea însăși, informații incomplete încă nu înseamnă asimetria informațională: informația poate fi încă incompletă pentru toți actorii economici. Cu toate acestea, cel mai adesea de o clasă de agenți economici au informații mai bune decât celelalte, cu alte cuvinte, informația este distribuită asimetric.
Asimetria informației dă naștere unui fenomen cunoscut sub numele de selecție adversă. Cu alte cuvinte, în condiții de asimetrie a informației există o tendință pe partea de a avea cele mai bune informații, reduce calitatea bunurilor și serviciilor furnizate. De asemenea, în ceea ce privește managerii Corporation, pot încerca să reducă efortul de gestionare a întreprinderii în caz de conștientizare insuficientă a proprietarilor de capital. [9]
O altă consecință importantă a diviziunii de proprietate și de management se străduiește să încheie un contract pentru managementul complet al capitalului propriu. În conformitate cu contractul pe deplin înseamnă un acord care oferă toate scenariile posibile și reglementează acțiunile managerilor în situații diferite. Cu toate acestea, costul total de contract nu este adecvată din cauza costurilor semnificative de a scrie un astfel de contract. În cazul în care dezvoltarea o mulțime de opțiuni, costurile lor și avertizarea privind elaborarea contractului, ținând seama de acestea pot fi prea mari. Costurile de conformare monitorizarea contractelor complete pot fi atât de mare încât este benefic doar parțial monitoriza executarea lor. Prin urmare, în practică, utilizate contracte incomplete - contracte care reglementează evidențiază proprietarii de relații și manageri de investiții.
Astfel, separarea managementului de proprietate și necesitatea de a delega funcții administrative pentru manageri profesioniști, asimetriei informațiilor și contracte incomplete generează o problemă de agenție în corporații.
Probleme agenție în guvernarea corporativă este o contradicție de interese ale managerilor și proprietarii de investiții, care este rezultatul lipsei de angajament a managerilor de a maximiza randamentul investițiilor proprietarilor (pentru a asigura creșterea valorii de piață sau capitalizarea în creștere). Conform ipotezelor teoretice, managerii, au mărginit raționalitate, căutând să crească propria lor bunăstare în detrimentul investitorilor.
Această ipoteză despre comportamentul managerilor este esențială și se numește oportunism managerială. Sarcina proprietarilor este de a construi un mecanism de interacțiune cu managerii care încurajează managerii celor mai eficiente de gestionare a investițiilor în interesul proprietarilor. Conform definiției de americani Oamenii de știință, „teoria de guvernare corporativă studiază modalitățile în care furnizorii de capital financiare asigură rambursarea investițiilor efectuate.“
Aspectele legate de relațiile corporative în ceea ce privește problemele de agenție în economie sunt investigate în cadrul teoriei agenției. Un exemplu de relații corporative sunt relații de acționari și manageri, creditor și debitor, și altele. Principalele ipoteze ale teoriei agenției sunt prezentate în tabelul 1 [5].
Tabelul 1 - ipotezele principale ale teoriei agenției

Ipotezele privind mediul interactiv

Gradul ridicat de asimetrie de informații se datorează o mai bună conștientizare a situației în corporative manageri-agenți (vedere din interior) decât directori proprietari (vedere din exterior)

Scăzut, cu atât mai mare proporția din capitalul social, este mai mică

      Costurile CONCEPT și agenție COMANDĂ
Costurile apar ca urmare a apariției unor probleme unei agenții numite costuri de agenție. Ele reprezintă diferența dintre valoarea actuală a ipotetic și într-o lume perfectă în cazul în care agentul și comitent ar fi urmărit aceleași interese.
Dacă ne întoarcem la terminologia, atunci, prin definiție, Kovalev, „cheltuielile au plătit sau de plătit active, altele decât numerar“; „Costuri sau cheltuieli pe bază de angajamente au scris pe parcursul perioadei de raportare, în scopul de a identifica rezultatul financiar final.“ În ceea ce privește costurile, Kovalev le definește ca fiind sinonim cu costul, dar cu unele diferențe: „în plus față de costurile, cu evaluarea, costurile includ, de asemenea, impactul negativ evaluarea care poate să nu fie disponibile deloc sau să fie extrem de subiectivă.“ Așa cum va fi evident din următoarea clasificare, termenul de „cost“ în măsura în care întregul reflectă esența agent de pierdere [14].
costurile de agenție sistematizare O opțiune este următoarea (figura 1) [9].
costurile de garanție


costul de oportunitate

Figura 1 - Sistematizarea costurilor unei agenții

creșterea nejustificată a companiei

2. Rolul managementului în corporații și modificarea românești a conflictului clasic Corporative GUVERNARE „PROPRIETAR - MANAGER“

2.1. MANAGEMENT ÎN COMPORTAMENTUL modele diferite, românești

2.2. Experiența românească și străină MANAGERI DE REDUCERE A oportunism

2.3. Probleme de agenție EXEMPLE în România și SOLUȚII

articole similare