articolul 369

1. Motivele de anulare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de judecată și noul verdict este:

1) discrepanță de concluziile Curții prezentate în hotărârea, împrejurările de fapt ale cauzei penale, stabilite de instanța de apel, - în cazurile prevăzute la articolul 380 din prezentul Cod;

2) încălcarea legii de procedură penală - în cazurile prevăzute la articolul 381 din prezentul Cod;

articolul 369

3) aplicarea incorectă a legii penale - în cazurile prevăzute la articolul 382 din prezentul Cod;

4) nedreptatea pedepsei aplicate - în cazurile prevăzute la articolul 383 din prezentul Cod.

2. Hotărârea instanței de primă instanță poate fi modificată pentru situația mai rău a condamnat numai la cererea procurorului sau plângerea victimei, procurorul privat sau reprezentanții acestora.

1. Bazele pot anula sau modifica hotărârea instanței de judecată înțeles pluralitate de date suficiente care indică ilegalitatea acesteia, de invaliditate și (sau) nedreptate.

2. Motivele de anulare sau modificare a sentinței una. Aceeași încălcare, în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei penale, poate indica necesitatea atât anularea și de a schimba sentința.

Excepție de la această regulă este un grup de tulburări ale dreptului procesual penal, atunci când detectează că verdictul este întotdeauna supus anulării.

3. Bazele de sistem pentru a anula sau modifica hotărârea de apel, practic, unită și recurs.

6. Unul dintre motivele de anulare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de judecată și decizia instanței este o discrepanță între concluziile expuse în hotărâre, împrejurările de fapt ale cauzei stabilite de instanța de apel în cazurile prevăzute de art. 380 Codul de procedură penală.

6.1. Verdictul recunoaște faptele relevante ale cauzei, în cazul în care concluziile sale:

a) pe baza circumstanțelor concrete stabilite examinat în cadrul unei probe de încercare;

b) să ia în considerare toate circumstanțele care pot fi esențiale pentru menținerea sentinței;

c) să explice motivele pe care instanța, în prezența unor dovezi contradictorii, a recunoscut unul dintre ei autentice și a respins pe altele;

g) nu conțin discrepanțe semnificative.

6.2. Inconsecvența concluziile judiciare faptele cauzei din cauza unor erori în aprecierea probelor și de motivare soluțiile.

6.3. Despre concluziile nepotrivirea faptelor de judecată ale cauzei poate indica lipsa de apreciere a probelor examinate.

6.4. Jurisprudența recunoaște concluziile Curții nu sunt fapte relevante ale cauzei, în cazul în care hotărârea se bazează pe: a) materialele anchetei preliminare, nu sunt considerate sau dovedite în instanță; b) materialul derivat din încălcarea procedurii de colectare a probelor; c) dovezi, contradictorii, infirmate sau confirmate de alte elemente de probă, a respins în mod nejustificat de către instanța de judecată; g) acuratețea probelor care provoacă îndoieli rezonabile; e) admiterea vinovăției de către acuzat în cursul anchetei, nu a fost confirmată de alte elemente de probă etc.

Din păcate, legiuitorul nu a stat în lege obligația de motivare a hotărârilor judecătorești.

6.6. Constatările Curții stabilite în diferite părți ale sentinței trebuie să fie coordonate între ele și nu pot conține contradicții.

7. Un alt motiv este anulată sau modificată, pedeapsa este contravenției dreptului procedural în cazurile prevăzute la art. 381 Codul de procedură penală.

7.1. Procedură Legea stabilește o anumită formă de activitate a inquirer, investigatorul, procurorul și instanța de judecată. Respectarea strictă formă de procedură legală este o condiție prealabilă pentru stabilirea adevărului cauzei și soluționarea corespunzătoare a cauzei penale.

7.2. Orice încălcare a legii de procedură are un impact negativ asupra adoptării unei decizii judecătorești. Cu toate acestea, nu fiecare dintre ele implică eliminarea pedepsei. Verdictul ar trebui să fie anulată în stabilirea unei încălcări substanțiale a dreptului procedural. Aceste tulburări pot afecta drepturile și interesele legitime nu numai de bănuit, învinuit, achitat sau condamnat, avocații lor și reprezentanții legali, dar și a victimei, procurorul privat, reclamantul civile, inculpatul civilă și reprezentanții acestora.

7.3. încălcări semnificative ale dreptului procesual penal include astfel de tulburări care, prin privarea sau restricționare a drepturilor garantate de Codul de procedură penală al procedurilor penale, a procedurilor de nerespectare a procedurilor judiciare sau în alt mod afectează sau ar putea afecta decizia unei hotărâri legitime, rezonabile și echitabile.

7.4. O încălcare gravă a legii recunoscute încălcări, au fost refuzat dreptul la protecție sau de limitare. Jurisprudenta acestea includ, în special:

1) neasigurarea drepturilor acuzatului de familiarizare cu materialele de caz;

2) respingerea nejustificată a cererilor implicate în proceduri penale pentru a stabili circumstanțele care sunt importante pentru cazul;

3) încălcarea drepturilor acuzatului în numirea și fabricarea examinării judiciare;

4) incapacitatea de a percepe;

5) incapacitatea de a înmâna acuzatului o copie a rechizitoriului sau punerea sub acuzare;

6) eșecul ultimului cuvânt a inculpatului;

7) neasigurarea acuzatului și avocatul său o oportunitate reală de a studia cazul și să se pregătească apărarea;

8) neasigurarea participarea apărătorului în cazurile în care participarea apărătorului este obligatorie potrivit legii;

9) încălcarea regulilor de procedură limba națională, etc.

7.5. În conformitate cu dispozițiile h. 1 lingura. 381 Cod de procedură penală jurisprudență privind încălcarea substanțială a dreptului procedural:

1) aprobarea cererii acuzatului de a renunța la sfatul, atunci când el nu a putut afirma propria lui de a asigura protecție;

2) neasigurarea drepturilor acuzatului de a renunța la sfat la libera sa alegere;

3) încălcarea ordinului stabilit protector de înlocuire a acuzat lista de articole urmărite;

4) refuzul instanței de a înlocui apărătorul cu poziția pe care, în cazul inculpatului nu este de acord;

5) nejudecarea participanților posibilitatea de familiarizare cu protocolul ședinței de judecată;

6) deficiențele transcrierea procesului, lipsit de posibilitatea de o instanță superioară pentru a verifica legalitatea, valabilitatea și corectitudinea sentinței;

7) lipsa documentelor relevante indică legea penală, potrivit căruia persoana este încărcat sau adus în fața justiției;

8) să participe la ședința de judecată procurorul pentru care a fost acordat anterior o cerere de descalificare, etc.

7.6. În conformitate cu dispozițiile h. 1 lingura. 381 Cod de procedură penală recunoaște încălcări semnificative ale dreptului procedural, care stabilește procedura judiciară propriu-zis. Acestea includ practica judiciară:

1) efectuarea unei anchete pe materiale izolate dintr-un alt caz, în proceduri separate, împotriva unei persoane cu privire la noile acuzații fără un dosar penal;

2) efectuarea unei funcționari de anchetă, ar fi fost descalificat, etc.

7.7. încălcări procedurale sunt considerate semnificative în cazul în care:

1) o investigație efectuată fără desființarea deciziei anterioare de a întrerupe procesul penal împotriva aceleiași persoane;

2) inculpatul a adus în fața justiției în conformitate cu legea în temeiul căreia acuzația adusă împotriva lui nu este;

3) instanța de judecată inculpatul a fost acuzat de acte care nu sunt specificate în decizia privind aducerea lui în calitate de pârât;

4) teza nu prevede acte specifice imputate inculpatului;

5) care acționează teză pe ipoteze;

6) care acționează teză pe probe obținute prin încălcarea legii, etc.

7.8. In ore. 2 linguri. 381 Codul de procedură penală conține o listă exhaustivă de încălcări ale dreptului procedural, care, în esență, pre-stabilite de legiuitor, în legătură cu care acestea implică întotdeauna eliminarea deciziei judiciare. Încălcările care contribuie la eliminarea pedepsei obligatorii, numit motive absolute ca o instanță superioară este întotdeauna obligată să anuleze sentința, fără a intra într-o evaluare a impactului acestora asupra legalității, valabilitatea și corectitudinea deciziei.

8. Unul dintre motivele de anulare sau modificare a sentinței este aplicarea incorectă a legii penale în cazurile prevăzute la art. 382 Codul de procedură penală.

8.1. Greșit este o astfel de aplicare a legii penale, care este contrară interpretării sale oficiale sau instrucțiuni de ghidare ale Plenului Curții Supreme.

8.2. Aplicarea incorectă a legii este considerată ca o încălcare a cerințelor de la articolele din partea generală a Codului penal, precum și utilizarea articolelor greșite sau un element greșit și (sau) a articolelor din Codul penal, era aplicabil.

8.3. Pentru aplicarea incorectă a legii se referă la numirea unui pedeapsă mai severă decât cea prevăzută de articolul corespunzător din Codul penal.

8.5. Instanțele ar trebui să se aplice în baza luate în considerare, ținând cont de prevederile art. Art. 360, 369 și 387 din PCC.

9. O propoziție poate fi anulată sau modificată din cauza pedeapsa aplicată nedreptate în cazurile prevăzute la art. 383 Codul de procedură penală.

9.1. Ca bază independent anulat sau frază modificată penalizare clară inechitate are loc atunci când nici o bază enumerate în revendicarea n 1 - .. 3 linguri. 369 Codul de procedură penală.

9.3. În ce impune o sentință, instanța trebuie să țină seama de gravitatea faptei, identitatea atenuantă pârâtului și circumstanțe agravante.

9.4. În ce impune o sentință, instanțele trebuie să pornească de la faptul că pedeapsa nu este singura pedeapsa pentru o crimă, dar, de asemenea, are propriile sale obiective re-condamnat și prevenirea unor noi infracțiuni.

9.5. Legea consideră că pedeapsa nedreaptă, instanța va numi pedeapsă prea permisivă pentru o infracțiune gravă sau de pedeapsă severă în mod necorespunzător pentru infracțiuni minore, precum și în toate cazurile în care încălcarea principiului individualizării pedepsei.

9.6. Condamnarea în limitele prevăzute de articolul corespunzător din Codul penal nu împiedică, în anumite circumstanțe, recunoașterea nedrept sale.

11. Procedura în recurs este un proces nou cu, sub rezerva anumitor cerințe ale legii procedurale a rezultatelor de judecată în instanța de judecată. În aceste condiții, instanța de apel, a constatat o încălcare a legii, aceasta ar trebui să ia în măsurile de audiere pentru a le elimina, precum și rezultatele procedurii pentru a anula verdictul primei instanțe și să decidă o nouă propoziție.

12. Procedura de recurs permit o modificare a primului verdict instanță a instanței față de deteriorarea situației condamnate numai la cererea procurorului sau plângerea victimei, procurorul privat sau reprezentanții acestora.

12.1. În reprezentarea sau plângerea menționată actori și solicită instanței să aplice legea privind o infracțiune mai gravă sau o pedeapsă mai riguroasă, severă.

12.2. În absența individului de reprezentare a cererilor sau plângerilor prezenței enumerate nu atrage după sine deteriorarea condamnat.

12.3. Plîngerile altor participanți la proces la arcuirea pedepsei sau aplicarea legii privind o infracțiune mai gravă (alți condamnați, de solicitant, civilă), o ocazie de a lua în considerare deteriorarea situației condamnatului nu sunt.

articole similare