Până în prezent, sa format o poziție aproape unificată, conform căreia rolul principal în terapia fobiilor a trecut de la tranchilizante la antidepresive.
Eficacitatea tranchilizantelor în afecțiunile fobice nu este la fel de ridicată ca la începutul utilizării lor. Utilizarea tranchilizantelor este limitată în timp. Retragerea lor este adesea însoțită de exacerbarea sau reluarea fobiilor. Cu toate acestea, tranchilizanții au rămas un loc important în terapia tulburărilor fobice.
Alprazolamul, clonazepamul, fenazepamul, lorazepamul și relaniul sunt utilizate în mod predominant.
Tabelul 1. Rolul factorilor de stres situațional în diagnosticul tulburărilor neurotice (conform ICD-10)
Variante de tulburări neurotice
Valoarea diagnosticului factorilor de stres situațional
Antidepresivele triciclice (TCA)
• melipramină; • amitriptilină; • anafranil
Disponibilitate injectabilelor posibilitate de utilizare prelungită a eficienței mari în comparație cu alte clase de medicamente psihotrope, cu depresie nevrotică, fobică trevozhno- și tulburări obsesiv-compulsive Poate fi utilizat la copii
Mai limitate în comparație cu tranchilizante indicații de utilizare (în general anxios-fobice tulburarea obsesiv-compulsiva si depresia nevrotică) Acțiunea relativ lent de frecvență considerabilă și severitatea efectelor secundare (inclusiv anticolinergic) capabile să amplifice simptomele nevrotice (tahicardie, tremor etc. ).
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
• Paxil • Zoloft • Prozac • Citramil • Fevarin
Mai joasă Frecvența și severitatea efectelor secundare patogenetic utilizare valabilitate in fobii si obsesii mai mare eficiență atunci când trevozhno- tulburări fobice și obsesiv-compulsive
Mai puțin accesibilitate Nu există forme injectabile (cu excepția citalopramului) Imposibilitatea utilizării la copii (cu excepția zoloftului)
Reactivii inhibitori ai MAO (OIMO)