Sprijinul Rusiei și Iranului își va pierde reputația, centralizarea

Assad va pierde sprijinul pentru Rusia și Iranul?

Istanbul, Turcia - Luni, sa raportat că prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan (Recep Tayyip Erdogan) a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi dispus să renunțe la sprijinul pentru președintele sirian Bashar al-Assad (Bashar Assad).

"Putin nu mai crede că Rusia va sprijini pe deplin Assad, cred că poate abandona Assad", a declarat Erdogan, citat de cotidianul Daily Sabah.

Rusia a fost unul dintre cei mai loiali susținători ai lui Assad și a avut motive întemeiate să facă acest lucru. Moscova dorește să mențină accesul la portul liber de gheață în Siria și-a făcut mult timp clar că nu acceptă Statele Unite pentru a instiga schimbare de regim în Orientul Mijlociu din Moscova cred că a provocat haos în Irak și Libia.

Prin urmare, schimbarea poziției Rusiei în ceea ce privește Assad va avea o importanță deosebită. Dar nu este aceasta o încercare de a da o dorință de gândire?

Erdogan condamnă regimul Assad cu orice ocazie. Și dacă Erdogan pune aceste cuvinte în gura lui Putin, în speranța de a slăbi pozițiile inamicului său, Asad?

Se pare că nu este așa. Un înalt oficial american, precum și un angajat al ambasadei de la Moscova, a declarat într-un interviu acordat agenției NBC News că Rusia a uitat temporar, în mod temporar, pe Assad și pe asociații săi apropiați.

"Rusia are în vedere acum alte opțiuni", - a declarat un oficial american care este implicat în formarea politicii externe a SUA în Orientul Mijlociu.

"Rușii nu mai văd [Assad] ca singura opțiune, ei demonstrează o poziție mai flexibilă", a adăugat un diplomat din Moscova care lucrează pentru unul dintre statele americane aliate, cu condiția anonimatului, deoarece nu este autorizat să ofere interviuri presei.

„Rus [guvernului] doresc să se mute treptat, departe de poziția anterioară în ceea ce privește Assad, să zicem, să reziste la o perioadă de tranziție de șase luni, dar atunci ei [Kremlin] doresc să știe foaia de parcurs - ce se va pasul următor, și ce se va întâmpla în continuare“ - a remarcat diplomatul.

Dar Rusia nu este singurul susținător influent al lui Assad.

„Acum, apăsând întrebare despre poziția Iranului. Va mai împinge cerințele Assad sau de a începe să desfășoare o politică mai flexibilă, ținând cont de schimbarea dinamicii și măsuri de descurajare sale“ după semnarea programului nuclear al acordului, a declarat oficialul american, vorbind cu condiția anonimatului, deoarece el nu a fost autorizat pentru a comunica cu presa.

Potrivit lui, unii din Washington se uită la Irak, unde Iranul era politicianul preferat, dar el și-a părăsit postul, iar Teheranul nu și-a pierdut influența.

"Iată un exemplu de [fost prim-ministru al Irakului Nouri] al-Maliki (Nouri al-Maliki), Iranul a insistat constant pe candidatura sa, dar acum este obișnuit cu Irakul fără Maliki", a spus el.

Teheran susține Assad complet din alte motive decât Moscova. El vede Siria, ca parte a sferei sale de influență în regiune, ca forță principală a frontului șiită - chiar dacă regimul sirian și Iran sunt urmași ai diverselor direcții ale islamului șiit.

Iar dacă Rusia și Iranul îi vor priva pe Assad de sprijinul și garanțiile lor de securitate, atunci regimul său va fi puternic slăbit. Și ca singurul susținător al regimului sirian, organizația șibie libaneză Hezbollah va rămâne.

"Hezbollah consideră că războiul din Siria scade resursele materiale și umane într-o măsură mult mai mare decât se anticipase", a declarat oficialul american. "Ei continuă să lupte acolo mai ales pentru că este cerut de Iran".

Toate aceste trei forțe - Rusia, Iran și Hezbollah - precum SUA și Europa, au un interes comun, și anume slăbirea IGIL. Și principalul factor care atrage voluntari în partea IGIL este războiul din Siria. Și dacă oprim războiul ăsta, atunci nu va mai fi IGIL.

Igil vede în Iran - stâlpul lui Shiism - inamicul său veșnic și neschimbător. Rusia este preocupat de numărul tot mai mare al cetățenilor săi care sunt rezidenți ai republici caucaziene - Daghestan, Cecenia și Ingușetia - care merg să lupte pe marginea „statului islamic“, apoi se aduce acasă ideea jihadului. Hezbollah dorește să pună capăt ceea ce duce la pierderea inexactivă a forțelor și resurselor sale în Siria.

După cum a spus oficialul american, discuțiile privind poziția Siriei după plecarea lui Assad sunt doar "încă de la început" și "nu pot da rezultate în viitor", iar negocierile diplomatice pe această temă s-ar putea dovedi dificile și confuze.

În principiu, schimbarea atitudinii față de Assad pare destul de simplă: Rusia și Iranul nu mai suportă Assad și oamenii din anturajul său - "cei cu cele mai multe mâini din sânge", a declarat oficialul american.

Potrivit diplomatului care lucrează la Moscova, Assad și cei mai apropiați susținători ai săi vor avea, cel mai probabil, posibilitatea de a se muta liber într-o țară terță și de a garanta imunitatea.

După demisia și plecarea lui Assad, va fi posibilă începerea negocierilor cu opoziția siriană pentru a forma un nou guvern. Se va determina perioada de tranziție. Multe elemente cheie ale guvernului anterior vor fi păstrate. Reprezentanților partidelor de război i se va acorda o amnistie. În condițiile reconstrucției țării, va fi asigurată finanțarea. Acordul privind realizarea reformelor politice în perioada de tranziție va fi probabil convenit cu ONU și cu alte organizații internaționale. Și apoi Statele Unite, Rusia, Iran și alte țări care vor rămâne angajate în acest nou proces politic vor putea lupta pe câmpul de luptă împotriva IGIL - în loc de acele jocuri politice care sunt în prezent sub masca războiului împotriva IGIL.

Va funcționa un astfel de plan? Nu va fi ușor de implementat, dar după atâția ani fără speranță de succes, orice vizionare la capătul tunelului poate avea o mare diferență.

("NBC", SUA)
Richard Engel