televiziunea) conduce la predominarea percepției oamenilor moderni asupra informațiilor prin ureche și slăbirea abilităților de înțelegere și interpretare a textului scris.
Rezumând principalele tendințe în dezvoltarea comunicării și limbii ruse moderne, putem remarca următoarele:
- În societatea modernă rusă există o schimbare în paradigma socio-politică, adică sistemul de concepte care determină sistemul valorilor politice care domină în societate. paradigma socio-politic vechi este distrus, noi nu a fost încă stabilit și sunt prezentate într-o interacțiune mozaic, eclectic de diverse tendințe și doctrine politice, care concurează unele cu altele într-o luptă politică acerbă.
- În societatea rusă a existat o schimbare în paradigma comunicativă, adică tipul de comunicare care domină în practica publică. În locul paradigmei comunicative de comunicare a unei societăți totalitare ("cineva spune că toți ascultă și fac"), paradigma dialogului unei societăți pluraliste a venit. Schimbarea paradigmei comunicative este o consecință a unei schimbări în paradigma socio-politică. Spre deosebire de aceasta din urmă, schimbarea paradigmei comunicative în societatea rusă este finalizată.
Consecințele cele mai vizibile ale schimbării paradigmei comunicative în societate sunt mai multe procese interdependente care au apărut în limba rusă. Aceste procese sunt după cum urmează: oralizarea comunicării; Dialogul comunicării; pluralizarea comunicării; personificarea comunicării.
Oralizarea comunicării se manifestă printr-o creștere semnificativă a rolului discursului orală, extinderea funcțiilor sale, creșterea ponderii sale specifice în comunicare și creșterea importanței discursului oral ca formă de existență a limbajului.
comunicare Dialogization se manifestă în creșterea proporției de dialog în comunicare, consolidarea rolului dialogului în procesul de comunicare, extinderea funcțiilor vorbirii dialogice în structura comunicării, dezvoltarea de noi tipuri și forme de dialog, nevoile de expansiune ale societății în dialogul, formarea de noi reguli de comunicare dialogică, creșterea eficienței publice de comunicare dialogică în comparație cu cele monologice.
Pluralizare de comunicare se manifestă în formarea tradiția coexistența diferitelor puncte de vedere în discutarea unei probleme, într-o conviețuire democratică, tolerantă față de diferite tipuri de discurs.
Personificare de comunicare este de a crește discursul personal unicitatea individuală, în formarea neasemănare de exprimare și de prezentare gânduri și idei similare oameni diferite, pentru a crește numărul de discurs unic de personalitate individuală în spațiul comunicativ al limbajului.
Aceste procese au un efect decisiv asupra dezvoltării limbii ruse și conduc la numeroase consecințe și schimbări private. Descriind acest punct de vedere, sistemul limbii ruse ca un întreg, putem spune că acesta suferă o serie de aspecte importante cantitativ, modificări calitative și funcționale, dar nu suferă nici o schimbări revoluționare (în special care duc la distrugerea sau degradarea acesteia), menținând în același timp sistemul și integritatea structurală, funcționarea durabilă și identitatea internă.
Miezul comunicativ al lexiconului rus sa schimbat. Sub miezul comunicativ al lexiconului înseamnă totalitatea cea mai frecventa si unitățile lexicale și frazeologice comunicativ semnificative, utilizate în mod obișnuit în toate domeniile de comunicare (în primul rând, în comunicarea de zi cu zi și jurnalism), denotatively semnificativ pentru personal vorbitor și să reflecte realitatea actuală.
Schimbările în miezul comunicativ al lexiconului apar sub influența factorilor extralingvistici și sunt implementate sub forma activării, stabilizării și pasivării unităților lexicale. Vocabularul economiei de piață, vocabularul politic, vocabularul spectacolului și vocabularul aplicării legii penale au devenit mai active. Stabilizat "democratic" și, în parte, vocabular comercial; lexiconul sociopolitic totalitar și vocabularul perestroika au suferit pasivizare.
Permeabilitatea sistemului lexico-frazeologic al limbii ruse pentru împrumuturi a crescut. Domeniul extrem de extins a fost dobândit prin împrumutarea vocabularului lingvistic, observat în principal în domeniile tematice menționate mai sus. Procesul de împrumut este completat de un proces intensiv de calculare, prin care se formează multe noi semnificații ale cuvintelor ruse, precum și noi fraze și unități frazeologice. Majoritatea împrumuturilor și criptelor datează din limba engleză.
Reaprovizionarea compoziției lexicale a limbii ruse se datorează în principal împrumuturilor și combinațiilor de cuvinte stabile.
În conștiința publică a existat o liberalizare a conceptului de normă lingvistică, a normelor culturii discursului, ca urmare a faptului că gama abaterilor de la normele lingvistice admise de opinia publică sa lărgit considerabil. Acest lucru face necesar să se ia măsuri pentru a sprijini normele lingvistice și normele culturii de vorbire.
Există o reorganizare în sistemul de forme de existență a limbii ruse. Forma orală a existenței limbii în acest stadiu se dezvoltă mai intens decât forma scrisă, rolul formei orale a existenței limbii crește, funcțiile sale sunt extinse. Forma scrisă a existenței limbajului este diferențiată în sferele comunicative, specificitatea textului scris în diverse domenii profesionale, în special în corespondența comercială, crește. Procesele intense apar în formele secundare ale existenței limbajului - jargoni. Jargonii (tineri, muzicieni, criminali) sunt activi în structura de comunicare, apar noi jargo-uri comerciale, computer.
În sistemul stilistic al limbii ruse se formează un nou subsistem funcțional-stilistic - argou la nivel național, ocupând un loc între vocabularul colocvial și redus. Nivelul vocabularului interstyle se extinde.
În general, pentru limba rusă la sfârșitul secolului al XX-lea, următoarele tendințe generalizate de dezvoltare sunt caracteristice:
- intensitatea și viteza schimbărilor în limbaj;
- determinarea influenței proceselor socio-politice asupra dezvoltării limbajului;
- schimbările predominante apar în vocabular și frazeologie;
- schimbările cantitative prevalează asupra celor calitative;
- schimbările funcționale prevalează asupra schimbărilor sistemice.
Modificările limbajului se manifestă prin evoluția și evoluția acestuia. Evoluția reflectă schimbările care apar în limbaj în conformitate cu propriile sale legi; dezvoltarea reflectă adaptarea limbii la schimbarea (sub influența factorilor externi) a condițiilor de funcționare a acesteia.
Analiza stării actuale a limbii ruse din punctul de vedere al relației dintre procesele de evoluție și dezvoltare indică faptul că schimbările majore care apar în ea pot fi clasificate drept dezvoltare. Evident, formarea de slang poate fi atribuită fenomenului de evoluție ca lacune de umplere în paradigmele stilistice ale limbajului; alte schimbări în stadiul actual se încadrează în definiția "dezvoltării".
Referințe
6. Sternin I.A. Ștefan W. Der Wortschatz der Perestrojka. Actualmente Entwick-lungsprozesse im politischen Wortschatz des Russischen. Halle, 1989, S. 85.
8. Sternin I.A. Popova Z.D. Limba rusă sună alarmă? / "Coasta", 10.11.96.