LUMINILE, strălucitoare, -y, cf.
1. a se vedea strălucirea.
2. Lumină puternică, radiată sau reflectată de. În lumina lunii. S. raze. Nord cu. (în regiunea polară: strălucirea rapidă a secțiunilor individuale ale cerului de noapte). În slava gloriei (trans.).
LUMINI cf. 1) a) Lumină netedă, de obicei strălucitoare, emisă de smith. b) trans. Bucurie-excitat, expresie fericit (ochi, fata). 2) a) Cercul luminos radiant, un halou în jurul valorii de smith. b) Nimbus, o coroană în jurul fețelor sfinților pe icoane. 3) a) Strângeți, străluciți de lumina reflectată, razele. b) trans. Lushness, splendoarea smeth.
LUMINI DE LUMINĂ, mn. nu, cf. 1. Lumină strălucitoare netedă, radiată de-n. Lumina soarelui solemn razele. Baratynsky. O lună mai târziu, strălucirea cade pe pădure. I. Nikitin. Iesiți-vă cu voi să vă plimbați în lumina lunii. Fet. || stralucire, lumina puternica reflectata pe n-n. raze. Stralucirea capacelor acestor alamă, împușcată în luptă. Pușkin. Seiful ceresc a fost îngroșat și a strălucit din nou cu strălucire. Tiutchev. 2. Un mediu luminos radiant, un halou în jurul valorii de ce-n. Departe, acolo, luna creste in lumina. Pușkin. || Halo (metal pitoresc sau strălucitor) în jurul feței de pe pictograme (învechite). 3. trans. Magnifică înflorire, dezvoltarea de sth. splendoarea, strălucirea (retorianul cărții). În slava gloriei. În strălucirea iubirii.
Elemente de pagină. ortografia strălucească cum să scrie cuvinte ortografie strălucire strălucire strălucire accent în cuvântul cum să scrie un cuvânt care înseamnă o valoare strălucirea radianta care strălucește jhajuhfabz cbzybt RFR gbitncz ckjdj cbzybt ghfdjgbcfybt ckjdf cbzybt elfhtybt d ckjdt cbzybt RFR ghfdbkmyj gbcfnm ckjdj cbzybt strălucitor