Odată, pe insula Onuyama erau mulți viermi de ploaie.
Sa întâmplat o dată, când o lună strălucitoare sa ridicat pe cer. Ea lumina frunzele copacilor cu lumina ei, strălucea cu picături de rouă. Viermii de ploaie erau încântați, îmbrăcați mai bine și mergeați la festival - pentru a admira luna. Cum se distrau: au cântat și au dansat, apoi au făcut o sărbătoare. Numai un vier vechi sa strâns singur sub un copac și a plâns fără voie.
Un vier tânăr la văzut și ia întrebat:
- De ce plângi așa de tare, bunicule? Care e problema cu tine? Uite ce frumoasă lună în cer astăzi, ce distracție în jur!
Și aici alți viermi au început să se târască.
- Ce sa întâmplat? ei întreabă. A șters lacrimile vechiului vierme și a spus:
- Aici mă uit la tine - încă ești tânăr, verde! Dansați-vă, cântați - nu știți nimic! Și cred că zi și noapte o gândire grijuliu. Am fost o dată, ca tine, tânără, am trăit pe insulă liniștit și calm. Puțini noi, râme, au fost aici. Și acum, oriunde arăți - un vierme este în jur! Ce se va întâmpla în continuare? În curând nu avem loc, nici mâncare, nu este suficient și apoi murim toți înfometați!
Am auzit acești tineri viermi și, de asemenea, am plâns. Și din toate părțile, tot mai mulți viermi noi se târăște, vă faceți griji. "Ce sa întâmplat?", Întreabă ei. Pe măsură ce află că în curând va veni o foamete, vor începe să revină imediat.
Între timp, pe malul mării, sub o piatră mare, se afla un șarpe vechi. Ea a admirat luna, a admirat-o, și apoi sa obosit și a adormit, atât de strâns încât nu observa fluxul de apă de pe deal, a ridicat-o și a înviat că era puternică. Șarpele sa trezit, era înspăimântat:
- Ce nenorocire! De unde a venit râul de pe insula noastră? A strâns forța și a înotat în amonte - trebuie să aflăm ce sa întâmplat pe deal! Șarpele plutea pentru o lungă perioadă de timp, până când ajungea la vârf. Sa sculat pe iarbă, și-a prins respirația, a văzut - mii de râme stă pe deal și plâng, atât de amar că o cascadă adevărată cade din deal!
- Hei, proști, că te izbucni în lacrimi. "Șarpele a fost supărat." "Din cauza lacrimilor, nu eram prea aproape de mare!
- Nu te supăra, stăpâne, "râmele au început să plângă". Ascultă-ne!
Și i-au spus șarpelui că în curând nu vor avea unde să trăiască și vor muri cu foamete.
- Ha-ha-ha! "Șarpele a râs cu voce tare". Oamenii spun cu adevărat: broasca bine nu cunoaște marea! Crezi că, prost, nu există nimic în lume, cu excepția insulei tale și deloc? Du-te la malul mării și uita-te departe - câte insule în jur! Cât de mult teren în lume!
Așa că vechiul șarpe a spus viermilor, sa întors și sa târât sub piatra sa mare.
- Ciudat este, foarte ciudat! a murmurat vechiul vierme: "Am locuit în lume de atâția ani, dar nu am auzit nimic despre alte ținuturi".
Viermii au decis apoi să verifice dacă șarpele a spus adevărul. Ei au ales cei mai puternici viermi și i-au trimis în mare - să le spună dacă mai există alte insule în lume. Viermii tineri se așezară pe frunze mari căzute și pluteau în mare. Timp de mult au navigat și, în cele din urmă, în zori, au văzut în fața lor multe, multe insule diferite: mari și mici.
- Ce loc spațios!
- Cât de frumoasă este aici!
- Câți sunt aici mâncare! viermii de ploaie au strigat într-o singură voce.
Ei s-au grăbit acasă să se întoarcă, astfel încât să poată spune și alți viermi despre noile insule. Viermii de ploaie s-au bucurat, au adunat frunze mari căzute și au navigat pe alte insule.
De atunci, pe orice insulă Ryukyu găsiți un vierme de ploaie.