RMN-UL ȘI FORMELE LOR. POLITICA ECONOMICĂ EXTERNĂ
Toate țările lumii sunt într-o anumită măsură implicate în diviziunea internațională a muncii. Tendințe în dezvoltarea economică mondială sunt determinate de adâncirea procesului. Diviziunea internațională a muncii - acesta este cel mai înalt nivel de diviziune socială a muncii teritoriale între principalele zone de producție: industrie, agricultură, construcții, transporturi, etc. care este împărțită în continuare în industria mai îngustă și fracționată și conduce la crearea de industrii specializate (de exemplu, industria - industria grea - metalurgia - culoare neagra - combina ciclu complet, incomplet), adică urmează procesul în cadrul întreprinderilor.
În legătură directă cu acest proces există o diviziune teritorială publică a muncii, conducând la diviziunea muncii între țări, dezmembrarea teritoriului economic al țării în regiunile interconectate mai fracționate și formarea regiunilor economice specializate.
Diviziunea internațională a muncii se bazează pe specializarea stabilă și avantajoasă din punct de vedere economic a țărilor individuale în producerea anumitor tipuri de produse și duce la schimbul reciproc al rezultatelor de producție între ele în relații cantitative și calitative adecvate.
Poziția țării în diviziunea internațională a muncii este determinată de următorii factori:
1 condiții naturale și geografice;
2 progres tehnic - nivelul atins de progres științific și tehnic și potențial tehnic;
Diviziunea internațională a muncii apare independent de voința și conștiința oamenilor, are un caracter obiectiv, adică apare și se dezvoltă sub influența unor factori de scop industrial.
Diviziunea internațională a forței de muncă și formele mai ridicate ale relațiilor economice mondiale care rezultă din aceasta (comerțul exterior etc.) permit obținerea unui câștig economic semnificativ și reducerea costului de producție.
Obiectivul principal al IRM este acela de a se asigura că prin stabilirea de legături economice puternice între diferitele țări să aibă cel mai favorabil impact economic asupra structurii propriei economii naționale. Participarea la RMN permite țării să-și concentreze eforturile asupra producției acelor produse pentru care are cele mai bune condiții, pentru a extinde producția acestor produse la o scară care să răspundă atât nevoilor populației, cât și populației țărilor partenere. În același timp, această participare permite țării să abandoneze producția de bunuri pentru care nu are condiții optime și să asigure consumul prin importuri.
Cu alte cuvinte, RMN este un sistem sau o modalitate de organizare a producției interdependente, în care întreprinderile din diferite țări se specializează în fabricarea anumitor bunuri sau servicii și le schimbă ulterior.
Impactul RMN se datorează în final faptului că țările participante la RMN ar trebui să fie orientate în cadrul economiei naționale pentru a extinde producția pentru consumul de export și import. Dacă țara are o orientare spre export a producției și a consumului de produse importate, aceasta indică faptul că țara a schimbat structura producției sociale totale în funcție de natura participării sale la procesul RMN.
În economia mondială de astăzi, nu există un singur stat care să nu stimuleze relațiile economice cu alte țări.
Diviziunea internațională și intrastatală a muncii se deosebește prin amploarea și amploarea obiectelor, numărul de actori care operează în aceste procese economice. În interiorul țării, diviziunea muncii poate fi urmărită în cadrul întreprinderilor care schimbă bunuri și servicii, realizări tehnologice, experiență științifică și tehnică în organizarea producției, specialiști, muncitori. Toate aceste obiecte și procese sunt, de asemenea, caracteristice RMN, dar nivelul și amploarea acestora sunt diferite. În cel de-al doilea, rolul statului este în mod semnificativ crescut. Acest lucru poate fi văzut în mod special în țările industrializate, care au un set semnificativ de pârghii financiare, monetare, fiscale, politice și administrative. Cu ajutorul acestora, activitatea economică externă a întreprinderilor lor este susținută efectiv, se creează condiții optime sub formă de stimulente fiscale, credite la export către cumpărători străini etc. să furnizeze produse și să își îmbunătățească pozițiile pe piețele mondiale.
Țările participante la RMN se străduiesc constant să obțină beneficii economice. Prin urmare, orice țară care a stabilit legături economice cu o altă țară în condiții benefice, încearcă să le mențină și să le extindă în mod constant.
După cum arată practica mondială, o condiție indispensabilă pentru participarea efectivă a oricărei țări la RMN este producerea de produse de înaltă calitate. Calitatea ridicată a mărfurilor firmelor mari și mici este garantul succesului lor în lupta competitivă pe piața mondială și condiția pentru vânzarea eficientă a produselor care asigură profit. (Producția și furnizarea de ceai indian, ulei olandez, brânză a câștigat piețele mondiale.)
Bineînțeles, volumul beneficiilor economice pe care le primesc țările din participarea la RMN este diferit. În cele din urmă depind de mulți factori: teritoriul țării, potențialul resurselor naturale, nivelul de dezvoltare a forțelor de producție, numărul de întreprinderi participante la RMN etc.