regiuni de criză situate în proximitatea geografică, pentru a forma o criză așa-numita centură. În România ca urmare a standului zona de criza de azi:
Cel mai mare este criza zonei centrale. Aceasta include o parte din Nord-Vest, Central, Volga-Vyatka, Central Black Earth și regiunea Volga economică.
Principalele probleme ale crizei Centura Central sunt: scădere a producției; șomaj ridicat; nivelul scăzut de trai; Capacitatea de buget redus; un nivel ridicat de depopulare.
Astfel, în regiunile care alcătuiesc nucleul istoric al teritoriului statului român, a observat colaps tendință stabilă în activitatea economică și degradarea sistemelor de decontare locale.
În zona de sud a crizelor include regiunile învecinate din Caucazul de Nord și partea de sud a regiunii Volga. Principalele probleme sunt de Sud criza zonei: scăderea producției; surplusul de muncă afecțiuni cronice ale pieței forței de muncă, combinate cu rate ridicate de natalitate; nivelul scăzut de trai; Capacitatea de buget redus; conflictele armate etnice; un număr mare de persoane strămutate intern și a refugiaților.
Astfel, criza din zona de sud a coagulării activității economice are loc pe fondul menținerii unei creșteri pozitive a populației naturale și prezența cronică a unei cantități semnificative de exces de muncă.
timp de criza Ural. La prima vedere, teritoriul include în curs de dezvoltare relativ bine. Se compune din Urali și regiunea economică din Siberia de Vest. Cu toate acestea, caracteristicile structurii de ramură a economiei regionale, și anume o concentrație ridicată de produce poluante substanțial mediul (negru, metalurgia neferoasă, industria chimică); o proporție semnificativă din industriile extractive, cu o bază de resurse în scădere, întreprinderile militare au pierdut ordinea de stat și a piețelor, provoacă apariția unor astfel de probleme de dezvoltare regională ca o scădere a producției locale; impactul antropic ridicat și riscurile de mediu ale activității economice.
Est (Sud-Siberian- Orientul Îndepărtat) centura de criză este încă în curs de dezvoltare. Acesta este compus din Republica Altai, Tuva, Buryatia, Teritoriul Altai, The Chita și regiunile Amur.
Principalele probleme ale acestei zone sunt: o scădere a producției și a șomajului ridicat; capacitate fiscală redusă și cu venituri mici; accesibilității transportului slab; densitate scăzută a populației și lipsa sistemelor de decontare formate; nivel scăzut de dezvoltare a ramurilor de specializare regională.
Astfel, criza economică are loc pe fundalul nivelului redus istoric de dezvoltare a complexelor economice regionale în criza zona de Est.
Analiza problemelor în zonele de criză din România indică o lipsă de clasificare bazată exclusiv pe criterii cantitative. Deci, în toate zonele de criză a observat o scădere a producției, șomaj ridicat, capacitate fiscală redusă, dar motivele pentru starea de criză sunt în esență diferite.