Am auzit atât de mult despre auto-acceptare de la cei care studiază sau predau metoda de creștere personală. Ce este auto-acceptare? Are ia punctele slabe sau obiceiurile negative, și nu fac nimic cu ei?
Asta înseamnă, să ia comportamentul lor, atitudinile și stilul de viață, și nu fac nimic pentru a schimba și de a le îmbunătăți? Acest lucru poate fi un mod simplu de a ceda la lene, dar, de asemenea, să justifice și lăsați-l la asta.
O astfel de auto-acceptare poate face să te simți un pic mai bine și de a atenua sentimentele de vinovăție, dar nu contribuie la un progres real și de îmbunătățire.
Însăși decizia în sine nu pare să fie bine explicate și înțelese. Acceptarea de sine, acesta este doar primul pas. Acest lucru vă va ajuta să realizezi bine și nu foarte bună calitate, poate atenua o lipsă de respect de sine, lipsa de satisfacție și sentimentul de nefericire.
Acceptarea de sine nu înseamnă că acceptați cine sunteți, și nu fac nimic pentru a schimba și de a îmbunătăți. Acest lucru nu este de a accepta soarta și viața așa cum este.
Conștientizarea și recunoașterea de comportamentul dumneavoastră, obiceiurile și personalitatea ta, și să nu fie frică să se uite la tine cum esti este primul pas spre auto-acceptare. Când acceptați-te cum ar fi sunteți, vă pune-te într-o poziție mai bună pentru a începe îmbunătățirea tine.
Acest lucru nu scuză: „Asta sunt. Eu mă accept așa cum sunt. Accept caracterul meu, greșelile mele și destinul, iar acesta este cazul. Nu pot schimba nimic. „Știind vă permite să vedeți ce puteți face pentru ei înșiși și viața lor se îmbunătățesc.
Îmbunătățirea cere să înțeleagă și să recunoască caracterul și obiceiurile, opriți ei înșiși și realizările lor în comparație cu alții, și recunoașterea competențelor lor sau lipsa acestora. Acest lucru va avea ca rezultat un fel de pace interioară, ușurință și fericire, sau a scăpa de, dacă este o povară. Acesta este primul pas spre auto-acceptare.
Recunoscând obiceiuri bune și rele, trăsături pot atenua frustrare, furie, resentimente sau nefericire, însă acesta nu este un motiv pentru relaxarea în continuare a sejurului, acesta este doar primul pas spre auto-acceptare.