Dreptul de autor, ca instituție independentă de drept civil, natura și esența juridică

Activitatea literară, științifică, artistică poate fi ales persoană ca profesie principală. Dar există o lucrare independentă, pe care oamenii dedice timp pentru petrecerea timpului liber, împreună cu profesia de un alt fel, formele de activitate de creație pot fi variate.

Relațiile publice în domeniul literaturii, științei, artelor, ca și în alte domenii ale activității umane, sunt supuse unor reglementări legale.

Relațiile legate de protecția și utilizarea proprietății intelectuale fac obiectul reglementării românești civile drepturi (art. 2 din Codul civil). Normele Codului civil, și în special cele care sunt concentrate în a patra parte a Codului, dedicat protecției drepturilor exclusive la anumite proprietăți intelectuale și obiecte legate formează în totalitatea lor, un anumit sub-sector al dreptului civil românesc. Acest sub-sector ar putea fi bine numit drepturi de proprietate intelectuală, ceea ce ar însemna un sistem de norme juridice cu privire la drepturile personale și de proprietate pentru toate rezultatele activității intelectuale și a instalațiilor aferente, care sunt recunoscute și protejate prin lege. Având în vedere generalitatea unui număr de proprietate intelectuală și sursele actuale ale sistemului de drept în domeniul sub-sectorului considerat poate fi împărțită în patru instituții relativ independente. În ciuda relației strânse și prezența unui număr de caracteristici comune, fiecare dintre aceste instituții are o caracteristici distinctive și inimitabil, sarcini, și, uneori, principiile, care se reflectă în normele stabilite de acestea.

Publicarea, afișarea publică, interpretarea publică și alte modalități de a utiliza lucrări existente le face accesibile publicului larg.

articole similare