În mintea celui educat granițele lingvistice obișnuite coincid aproximativ cu statul: în Italia, vorbesc italiană, în limba germană - în limba germană, iar în Estonia - estonă. Știm că există mai multe țări în care lucrurile devin interesante: în Belgia are două limbi oficiale în Elveția - cât mai multe de trei, în timp ce în Spania, catalanii încearcă să vorbească o dată pe cont propriu.
Cu toate acestea, pentru noi, această situație pare a fi mai degrabă excepția decât regula. De ce complică comunicarea și multiplica limbile naționale? De ce încearcă să vorbească dialectul, limba oficială în cazul în care se aude la radio și televiziune, este înțeles de toți?
Cu toate acestea, du-te la orice mort al provinciei italiene, și acolo vă că vorbesc o limbă destul de similar cu standardul italiano va spune. Întrebați rezident din Hamburg, și el a recunoscut că, cu mare dificultate intelegerea bavareză de vorbire. Plimbați-vă prin văile Pirineilor, Spania și citește semnele: în unele locuri, ele sunt scrise în trei limbi. Harta lingvistică lingvist a Europei este plină de pete mici de limbi rare. Numai în Italia a numărat mai mult de douăzeci - spun cu prudență - să vorbească.
Limbi, dialecte și un pic de istorie
Știi cine Frederic Mistral? Acest nume este familiar foarte puțini oameni, și totuși acest cetățean francez a primit în 1904 Premiul Nobel pentru literatură. mare Poemul a scris pe limba occitană, pe care le poate auzi cu greu. Și aici este strămoșul occitană, provensală veche, un foarte bine-cunoscut: este limba trubadurilor, poeții medievale, pentru a preda toată Europa să scrie și să aprecieze poezie despre dragoste și închinare a Beautiful Lady. Putem spune că a fost un dialect special al francezilor? Mai degrabă, nu: din franceză veche, el a fost diferit la fel ca și pe piața din Ucraina românească, iar transportatorii înșiși le-a considerat limbi diferite.
În secolul al XVII-lea, Paris a decis că toate limbile și dialectele, care diferă de capitala franceză - este teribil de urât. Amintiți-vă cum a bătut joc discursul lui D'Artagnan, și, de fapt, Gascon a încercat să vorbească corect limba franceză. Doar o jumătate de secol în urmă, pendulul execută o lovitură în direcția opusă: locuitorii din sudul Franței - oksitantsy - amintiți-vă că ei sunt moștenitorii de mare literatură, și a încercat să se limba în școli și biblioteci. Pe măsură ce mișcarea dirijată a Mistral energic și talentat, patrioți locali au reușit multe lucruri: occitană are în prezent statutul de protecție specific în Provence, Gasconia, și alte zone din Franța. Academia de occitană manuale de lansare pentru a preda limba încerca occitană în școli ca electivă și să promoveze cultura festivalurilor locale de limbă yuzhnofrantsuzskoy.
Vorbind de Gascon. Acum, ei sunt considerate foarte ciudat dialect opțiune occitană. Dar Gascon a fost cea mai buna ora lui: odată ce a fost limba de corespondență de afaceri în Regatul Navarrei, și a fost considerată o limbă separată occitană o altă regiune. Deci, acum Gascons foarte nefericit: ei refuză să cheme dialectul lor dialect al occitană, Gascon Academia a creat propria sa limbă și în mod regulat marș în sprijinul său (pentru ei 200-300 oameni vin).
Occitană este un adevărat statut oficial numai într-unul din vale Pirineilor, dar se află pe teritoriul Spaniei, în provincia Catalonia. Sa întâmplat așa: catalanii, mulți ani au luptat pentru dreptul de a vorbi și de a scrie în propria lor limbă, găsit pe teritoriul său mic, câteva mii de oameni, minorități lingvistice. autonomia catalană au avut posibilitatea de a demonstra întreaga Spanie, ca și necesitatea de a face față acestor minorități. Acum, în Valea Aran (Vall d'Aran) are trei limbi oficiale: spaniolă, catalană și Aran - obține un fel de Matryoshka lingvistice. Acum, limba Aran este predată în școli și utilizate în documentele oficiale, și a jucat la radio.
Cu toate acestea, tot ceea ce nu este buna chiar catalan: Valencia respinge statutul lor subordonat și să anunțe dialectul lor limbă independentă. La fel Insulele Baleare și în orașul sardă Alghero (Alghero), ale căror locuitori sunt considerate a fi purtători ai catalană. Toate aceste dialecte au propriile lor centre de formare, care cu mândrie mentionat ca „Academia de limbă“, în curs de dezvoltare un tarif special de ortografie și gramatică problemă serioasă.
perdanților limbi
Există limbi în care originalitatea nici o îndoială: pentru a începe un pic pentru a le înțelege, este necesar pentru o lungă perioadă de timp pentru a învăța. Dar ei sunt doar de noroc: povestea a fost de așa natură încât purtătorii de limba nu a apărut în putere; cel mai bun caz, ei au fost lăsate să vorbească propria lor limbă și să publice foarte puțini oameni cărți interesante, și cel mai rău caz - să interzică utilizarea limbii sub pedeapsa cu moartea.
Acum, pe revigorarea acestor limbi funcționează lingviști și entuziaști mass-media. Deosebit de succes a fost experiența basc, limba cea mai uimitoare din Europa. Nu contează ce nu le place, cu un număr mare de cazuri și reguli de conjugare inimaginabile, bască ar putea niciodată concura cu limbile romanice vecine. Se vorbește în sate, scriitori patrioți compuse pe frumusețea tratate limbii basce, dar el a luat nu mai departe decât casele din sat și birouri ale scriitorilor. După moartea lui Franco, interzice toate limbile regionale, bascii a preluat cazul, și timp de 40 de ani au obținut rezultate uimitoare: toți copiii din Țara Bascilor - bilingv, toate cursurile de la Universitatea din Țara Bascilor sunt predate în două limbi, și să se stabilească în regiune să lucreze fără cunoașterea Basque este imposibilă .
Există întreg grup nefericit de limbi - de exemplu, Celtic. Dintre acestea, doar irlandezii au reușit să devină limba oficială a întregii țări, dar pentru a rezista răspândirea limbii engleze este chiar mai dificilă decât influența spaniolă sau franceză. In Marea Britanie, de a apăra dreptul la independență Cornish (Anglia), galeză scoțiană (Scoția), Welsh (Țara Galilor). Aceste limbi sunt incluse în Carta europeană a limbilor regionale și să aibă statut oficial, dar încă este puțin probabil ca vreunul dintre ei sunt în măsură să obțină rezultate similare cu basce. Pe de cealaltă parte a canalului Breton are puține șanse de supraviețuire: Franța a refuzat să ratifice Carta, prin urmare, să contribuie la răspândirea ei este foarte dificil.
Limba „ramuri“
Se întâmplă că limba „reale“ cu statutul de stat de bază are o colonie puțin vechi într-un alt stat. În sudul Italiei, de exemplu, există o zonă în care se vorbește limba greacă - sau, mai degrabă, să fi schimbat în dialectul secol de imigranți greci, cu un accent italian. Transportatorii Grieco foarte mândri de trecutul lor și se văd ca singurii gardieni adevărați ai culturii antice grecești. Cu toate acestea, neglijența sudică până în prezent le-a împiedicat să își creeze propria academie limbă.
Inscripția în scoțiană. Irlanda
Nu departe de „Magna Grecia“ live albereshi - albanezi care au emigrat în Italia în secolele XI-XIV. Ei au, de asemenea, nici un statut oficial, astfel încât comunitatea în sine trebuie să aibă grijă de predarea și diseminarea limbii pe care el destul de posibil: albereshi compune cântece, să publice cărți și să sprijine difuzarea de radio privat, în propria lor limbă.
Studiul limbilor regionale rare pot fi considerate ca fiind un tip separat de turism: a auzit câteva cuvinte nativi, patrioți mass-media vă duce la festivalurile culturale locale, vor fi tratate la preparate din bucătăria locală, de multe ori chiar fericit să fie invitat acasă. Pentru mulți europeni, limba locală nu este de capital - cea mai importantă parte a identității, astfel încât chiar și o cunoaștere superficială a acestei limbi vă va face un oaspete bun venit, cu care se poate discuta despre complexitatea gramaticii, să se plâng de guvern, și să râdă la dialectele vecine. Deci, pentru a alege mine regiune ca tutorial și descărca limba corespunzătoare. Principalul lucru - a nu se confunda cu catalană și valenciană Bologna la Napoli.