Adevărul în cadrul procedurilor penale

Adevărul în cadrul procedurilor penale.

În esență, vor exista mai multe adevăruri: banale sau lumești, adevărul științific, adevăr artistic și adevărul moral. În general, formele de adevăr aproape cât mai multe tipuri de ocupații. Un loc aparte printre ei este un adevăr științific, caracterizat printr-o serie de caracteristici specifice. În primul rând, acest lucru se concentreze pe dezvăluirea, spre deosebire de adevăruri de zi cu zi. În plus, adevărul științific distinge corpul sistematică, ordonată a cunoștințelor în cadrul acesteia, precum și valabilitatea, cunoștințele concludenței. În cele din urmă, adevărul științific distinge reproductibilitate și validitatea, intersubiectivitate.

Pentru a stabili adevărul într-un proces penal este de a cunoaște trecutul

eveniment și toate circumstanțele, care urmează să fie stabilită într-un dosar penal, în conformitate cu modul în care au avut loc în realitate 1.

Adevărul - scopul probelor în cadrul procedurilor penale

În cadrul procedurilor judiciare, fapte și circumstanțe sunt cognoscibil, astfel încât, în scopul de a dovedi procesului penal român este de a stabili adevărul obiectiv într-un caz particular.

Este evident că nu există nici un adevăr în acest caz nu epuizează subiectul (crima), în întregime, în toate relațiile sale. Din cantitatea de informații cu privire la un anumit caz particule penale formate la o cunoaștere completă și exactă a infracțiunii, adică, cu alte cuvinte, adevărul absolut, care, cu toate acestea, nu pot fi epuizate înainte de sfârșitul anului.

Cunoașterea adevărului în procesul penal se reduce la:

- divulgarea unei infracțiuni specifice,

- identificarea persoanelor este o crimă comisă,

- doar pedeapsa este persoanelor vinovate,

- preveni urmărirea penală și condamnarea celor nevinovați,

- asigurarea legalității și a validității deciziilor luate de către autoritățile competente,

- să promoveze educația în toată populația din România în spiritul strict respectarea legilor,

- garantarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor în cadrul procedurilor penale.

Această teză a fost legală și justificată, trebuie să fie instalate în strictă conformitate cu realitatea tuturor împrejurărilor infracțiunii, vinovăția persoanei care a angajat să dea calificarea juridică corectă a acțiunilor unei persoane care a comis o infracțiune, în strictă conformitate cu legea penală, de a numi acea persoană o pedeapsă echitabilă în cadrul , impunerea de sancțiuni articol din Codul penal în ceea ce privește natura și gradul de pericol social al infracțiunii comise, persoana vinovată, și Obst yatelstv atenuante și agravante.

Prin urmare, concluziile cu privire la clasificarea corectă a infracțiunii și doar pedeapsa ar trebui să se bazeze pe fapte corecte judecătorilor și interpretarea dreaptă a legii recunoscute ca putând fi aplicată într-o anumită situație. Este pe baza celor de mai sus, legea cere judecătorilor (art. 307 PCC RF) duce la condamnări în ceea ce privește motivele calificarea criminalității și sentința aleasă. Înșiși ca prevederile legale care ghidează judecătorii condamnați, judecata, nu sunt întocmite în mod arbitrar. Fiecare propoziție este exprimată voința societății, o anumită constrângere de stat împotriva autorilor.

Prin urmare, însăși aplicarea legilor judecătorilor calculate cunoașterea corectă a situațiilor specifice în care a fost făcut o crimă, sugerând stabilirea ședinței de judecată a adevăratelor constatările calificarea infracțiunii și pedeapsa condamnatului.

În concluzie, se poate observa că este imposibilă fără o evaluare juridică reală a faptelor și circumstanțelor să spun că adevărul într-o cauză penală este stabilită în întregime 2.

Garanții procedurale pentru stabilirea adevărului în cauza. criteriul adevărului

Garanții procedurale sunt create de principiile procesului penal. Deci, principiul echității procedurale, seriozitatea și caracterul complet al examinării fondului obligă procesul de conducere să direcționeze activitățile sale la investigarea completă, care vizează stabilirea adevărului în cauza.

Stabilirea adevărului este o construcție subțire a sistemului în toate procedurile penale din România, în cazul în care o investigație a cauzelor penale complexe și importante ar trebui să fie efectuate în două etape. Și anume:

1) de către investigator sau solicitant,

2) instanța care consideră cauza penală specifică pe fond.

Proces în stabilirea adevărului cauzei are o serie de garanții procedurale suplimentare în comparație cu etapa de anchetă preliminară. Criteriul adevărului într-un caz penal este colectarea și verificarea probelor în ceea ce privește relevanța, credibilitatea, integritatea și obiectivitatea, în scopul de a reproduce imaginea de ansamblu a criminalității și conexe, circumstanțele cauzei penale. În plus, eficiența de a detecta dovezi ale practicilor și evaluarea lor depinde în mare măsură de abilitățile și experiența investigatorului, investigator, procuror și judecător. Este evident că un anchetator cu experiență calificat va fi capabil să distingă autentice din mărturia falsă a acelor persoane, pe care îl interogheaza. Prin urmare, studiul procedurii penale într-un dosar penal practica personală și abilități de avocat actul de la o poziție de noi cunoștințe și criteriul adevărului.

Concluzia expertului - una dintre probe în cadrul procedurilor penale

În cadrul procedurii de expertiză criminalistică, în conformitate cu legea sunt utilizate în două moduri: prin utilizarea cunoștințelor de specialitate în cadrul acțiunilor de investigare (articolul 58 al Codului.) Și utilizarea de cunoștințe speciale în formă de examinare (articolul 57 Codul de procedură penală.).

Expertiza - o acțiune procedurală, care constă într-un expert (proprietarul de expertiză), de cercetare comandat de către investigator (instanță) dovezile materiale și alte obiecte materiale și materiale, în scopul de a stabili elementele de probă și a faptelor relevante pentru soluționarea corectă a unui caz penal sau civil 3.

Din punct de vedere psihologic, rezultatul tipurilor cognitive și de alte forme de activitate medico-legale evidente în convingerea de experți, care este o stare mentală de încredere că concluziile la care a ajuns să reflecte realitatea care stau la baza, o decizie întrebarea adresată de el.

În literatura de specialitate, experții de condamnare sunt adesea numite convingere interioară, legându-l cu principiul independenței profesionale. Experții convingere interioară s-au format starea mentală a încrederii în faptul că un studiu de specialitate efectuat în mod corect, și că concluziile reflectă realitatea obiectivă și nivelul actual de dezvoltare a științei, tehnologiei, arte și meserii 4.

Specificul examinării și avizul expertului, ca o formă de probă, a condus la necesitatea de a crea în legislația actuală un institut special de examinare.

Concluzia expertului ca orice probă, care urmează să fie evaluate. Pentru evaluarea corectă a avizului experților, este important să-l compare cu toate celelalte probe și circumstanțele cazului. În conformitate cu art. 88 UPKRumyniyazaklyuchenie expert, precum și alte elemente de probă, care urmează să fie evaluate în ceea ce privește relevanța, admisibilitate, fiabilitate, și în legătură cu toate celelalte probe. Aceasta implică stabilirea:

- disponibilitate reală nevoie de cunoștințe speciale, completitudinea și autenticitatea transmiterii de informații examinării;

- securitatea ordinea de remediere a examinării;

- coerența constatărilor experților cu cazul (penal și civil).

În concluzie, trebuie remarcat faptul că responsabilitatea morală și psihologică a evaluatorului este comparabilă cu responsabilitatea judecătorului, care, în decizia conducerii, inclusiv rapoartele de expertiză. Astfel, un expert în instanță în rolul deciziilor judiciare și obiectivitatea lor este una dintre cele fundamentale.

3 Criminalistica. Manual Ed. NP Yablokov. M. Yurayt. S. 191

4 psihologie juridică. Manual Ed. ÎN Sorokotyagina. M. Yurayt. S. 439

5 psihologie juridică. Manual Ed. ÎN Sorokotyagina. M. Yurayt. S. 443

articole similare