Combinația de examinare individuală și colegială a cauzelor civile în instanțele de judecată
Capitolul 3. Principiile consacrate legislației industriei
Legislația Ramurile prevede principii care pot fi o ramură (de exemplu, principiul opționalității et al.) și inter-ramură (de exemplu, principiul ustnosti și așa mai departe.).
Principiul de vizualizat cu care se confruntă structura judiciară, care are competența de a audia cauze civile, în orice caz.
În conformitate cu art. 6 GIC cauze civile în primă instanță luate în considerare de către judecătorii acestor instanțe în mod individual sau colectiv, în cazul în care este prevăzută de legea federală. Aceasta este, legea limitează cazurile procedurilor colective de cauze civile.
În cazul unic examinarea cauzei și persoana comite acțiunea judecătorului acționează în numele instanței (judecători de pace).
În cazul în care procedura de recurs un judecător al curții districtuale are în vedere cazul plângerilor împotriva deciziilor judiciare ale magistraților numai (art. 3 din Art. 7 GIC).
Cauzele civile în instanțele instanțelor de recurs și instanțele de supraveghere ia în considerare în mod colectiv.
În principiu, limba națională a procedurilor reflectă componența multinațională a statului român. Acest principiu asigură disponibilitatea instanței publicului, posibilitatea aplicării efective a drepturilor procedurale ale tuturor părților interesate, acțiunea de influență educaționale. Din principiul limbii de stat de procedură constă în faptul că aceasta este o condiție prealabilă pentru asigurarea alt principiu democratic real al publicității procedurilor judiciare [25]. Toate acestea au condus la stabilirea principiului limbii de stat a procedurilor la nivel constituțional. Partea a 2-a art. KonstitutsiiRumyniyaprovozglashaet 26: „Orice persoană are dreptul de a folosi limba lor maternă.“ Acest drept se aplică nu numai cetățenilor ruși, dar, de asemenea, apatrizilor și străini. Limba română este principalul mijloc de oameni de comunicare internațională din România, are statut de limbă de stat pe tot parcursul territoriiRumyniya (Sec. 1, Art. 68 din Constituție.) Cu toate acestea, singura limba de stat, care a avut loc în România pre-revoluționară unde limba română era obligatorie în instanțele de judecată, KonstitutsiyaRumyniyane Acesta oferă.
În conformitate cu Legea Constituțională Federală „Cu privire la sistemul judiciar din România“ o procedură în SudeRumyniyavedetsya Supreme în limba rusă - limba oficială a Federației Ruse. Lucrările efectuate în alte instanțe federale de jurisdicție generală poate fi efectuată și în limba oficială a Republicii, pe teritoriul căruia se află instanța. Procedura în fața magistraților și a altor subektovRumyniyavedetsya judecătorești în limba rusă sau în limba oficială a Republicii, pe teritoriul căruia se află instanța. Participarea într-un caz care nu vorbesc limba de procedură, cu condiția ca dreptul de a vorbi și de a da explicații în limba lor maternă, sau în orice limbă au ales, precum și de serviciile unui interpret. [26]
GPK dezvoltă această prevedere. Procedurile judiciare în instanțele militare se desfășoară în limba rusă. Persoanele care participă la acest caz și nu vorbesc limba, care se desfășoară procedurile civile a explicat și garantat dreptul de a da explicații, concluzii, act, depune petiții să depună plângeri în limba lor maternă, sau în orice limbă au ales, precum și de serviciile unui interpret (articolul 9. GIC).
Dreptul de a avea un surd interpret. Problema participării unui interpret trebuie decisă de pregătire de caz, pentru a evita depunerea procedurii. Cu toate acestea, în etapa a procedurii se pune întrebarea cu privire la participarea unui interpret în acest proces. Judecătorul explică persoanelor care nu vorbesc limba de procedură, dreptul de a participa la curs în limba pe care o vorbesc și dreptul de a utiliza un interpret. Alegerea corectă a limbii în care persoana va fi implicată în acest proces, aparține persoanei.
Traducător are de asemenea, anumite drepturi care să asigure o traducere corectă: el are dreptul de a cere celor prezenți în participanților procesul de traducere întrebări pentru a clarifica traducerea, pentru a face cunoștință cu procesul-verbal al ședinței, sau acțiuni de remediere separate, precum și pentru a face observații cu privire la acuratețea traducerii, se înregistrează în fișa de verificare (Articolul 162. GPK).
interpret, Curtea a avertizat cu privire la răspundere în conformitate cu Codul penal, pentru traducerea în cunoștință de cauză greșită, și o atașează de membru al acestui protocol ședinței de judecată. În cazul unei evaziuni interpret care să apară în instanță sau în executarea corespunzătoare a îndatoririlor sale, acesta poate fi supus unei amenzi de până la zece salariul minim legal.
naționale de limbă procedură promovează principiul stabilirii faptelor corecte ale cauzei, impunerea unor soluții legale și rezonabile, asigură disponibilitatea protecției judiciare. [27]