Despre SUB CONSTITUȚIE
România a acțiunilor și a deciziilor președintelui
România Boris Yeltsin, pentru a contacta DECRET lui
REFORMA În România, „și face apel la
JUDECATORUL CURȚII CONSTITUȚIONALE
România EM La încheierea Violet
Acțiunile și deciziile Președintelui România
România „și face apel la cetățeni
Două ore mai târziu, Curtea Constituțională a România, la propunerea judecătorului VO Torța a început examinarea cazului asupra constituționalității deciziilor și acțiunilor României ale Președintelui România BN Elțîn asociată cu Decretul menționat, și tratament. În aceeași zi, Curtea Constituțională a dat un aviz cu privire la cazul discutat, în care a recunoscut că aceste Decrete și recurs nu îndeplinesc o serie de articole din Constituția România, și va servi drept bază pentru înlăturarea președintelui Boris România Eltin de la birou sau alte mecanisme speciale Actuate de responsabilitate.
În cursul procedurii și în legătură cu Curtea Constituțională a făcut o serie de încălcări ale Legii cu privire la Curtea Constituțională din România și Constituția română, prezentate mai jos.
1. Subiectul Curții Constituționale cu excepția Decretul Președintelui a fost apelul său către cetățenii din România. Acesta oferă o evaluare a situației politice existentă în țară și prezintă măsurile propuse pentru a fi luate pentru a depăși criza puterii de stat în România, inclusiv prin publicarea decretului menționat. Astfel, titlul său de conținut nu este mai mult decât o declarație politică de intenție.
Prin urmare, luând în același timp luarea în considerare a acestui recurs și opinia asupra acesteia, Curtea Constituțională a încălcat a treia parte a articolului 1 din Legea privind Curtea Constituțională a România, potrivit căruia Curtea Constituțională nu ia în considerare problemele politice.
2. Examinarea prin decret Curții Constituționale „Cu privire la reforma constituțională pe etape în România“, în natura sa juridică legată Președintelui România să emită reglementări, care verifică constituționalitatea efectuate în conformitate cu normele din capitolul 2 ( „Cazurile asupra constituționalității tratatelor și reglementărilor internaționale“) secțiunea III din Legea cu privire la Curtea Constituțională a România. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a considerat decretul în conformitate cu procedura prevăzută în capitolul 4 „(“ Concluzii Dacha „) din aceeași secțiune. În a treia parte a articolului 74 din actul menționat prevede că Curtea Constituțională este interzis să emită avize cu privire la aspectele care pot fi supuse examinării în cadrul reuniunii sale cu privire la caz asupra constituționalității unui act normativ.
Astfel, luând în considerare decretul menționat mai sus, în conformitate cu procedura prevăzută în capitolul 4 din secțiunea III din Legea cu privire la Curtea Constituțională a România, și să dea un aviz cu privire la aceasta, Curtea Constituțională a încălcat a treia parte a articolului 74 din aceeași lege.
3. Venind la concluzia privind neconstituționalitatea decretului și a considerat recurs, Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că este „baza pentru demiterea președintelui român Boris Yeltsin de la birou sau de Actuate alte mecanisme speciale de responsabilitatea sa, în conformitate cu articolul 121.10, sau 121,6 Constituția România. "
4. Cu două ore înainte de începerea ședinței de judecată, președintele Curții Constituționale a participat la o conferință de presă la clădirea Consiliului Suprem Român, unde a dat o evaluare negativă brusc de apel și Decretul Președintelui. Cu aceeași evaluare a fost făcută și unul dintre judecători. Ambele spectacole au fost publice și au fost difuzate la televizor. Astfel, au exprimat interesul acestor membri ai Curții Constituționale în stabilirea rezultatului cauzei. În conformitate cu a treia parte a articolului 27 din Legea cu privire la Curtea Constituțională a România, judecătorul trebuie să se recuze și, la scutirea cererea sa de la participarea la orice procedură în cazul, în cazul în care obiectivul poate ridica îndoieli datorită interesului său direct sau indirect, în rezultatul evaluării. Astfel de recusals, cu toate acestea, a fost exprimată, și, prin urmare, există o încălcare a dispozițiilor relevante ale Legii.
5. La ședința Curții Constituționale nu au fost invitate la orice funcționar al constituționalității deciziilor și acțiunilor care dau un aviz, sau reprezentantul său, a oricăror altor participanți posibile în cadrul reuniunii. Ei nu au fost chiar și în modul prescris notificat procedurii, să nu mai vorbim de direcția lor la timp - zece zile înainte de ședință - documentele necesare. Aceeași regulă nu a fost respectată în ceea ce privește judecătorii înșiși. În consecință, a patra parte au fost încălcate articolul 36 și o parte șapte din articolul 41 din Legea cu privire la Curtea Constituțională a România.
7. În ceea ce privește evaluarea conținutului Decretul Președintelui România „Cu privire la faza de reformă constituțională în România“, atunci există prevederi în mod formal dincolo de competențele președintelui prin Constituția România, cum ar fi întreruperea funcțiilor Congresului Deputaților Poporului și Consiliul Superior al România, numirea unui nou alegeri . Cu toate acestea, aceste dispoziții trebuie să fie luate în considerare în strânsă legătură, în primul rând, cauzele publicarea decretului și obiectivele sale stabilite în preambul, în al doilea rând, la drepturile și obligațiile președintelui, stabilite de Constituție, și, în al treilea rând, cu anumite caracteristici ale Constituției România, în ceea ce privește executarea drepturilor și îndatoririlor președintelui.
JUDECATORUL CURȚII CONSTITUȚIONALE
România NV La încheierea Vitruk
Acțiunile și deciziile Președintelui România
România „și face apel la cetățeni
În conformitate cu a doua parte a articolului 74 din Legea cu privire la Curtea Constituțională a România, Curtea Constituțională are dreptul de a da un aviz din proprie inițiativă. Cu toate acestea, acest lucru nu exclude scris obligatoriu oferta judecătorilor Curții Constituționale ca o ocazie de a da un aviz. După cum a fost anunțat președintele Curții Constituționale VD Zorkin. o astfel de propunere a fost primită de la VO judecător Lucina. Cu toate acestea, textul cu justificarea posibilităților legale de fond și de procedură pentru acceptarea și având în vedere propunerea sa a fost depusă. Totul se face în „impromptu de procedură.“
Prezidat reuniunea VD Zorkin a încălcat cerințele elementare ale instituirii votului pentru a intra în formula finală, constând din patru întrebări (articole): 1) dacă Constituția română, acțiunile și deciziile Președintelui România; 2) dacă acestea sunt baza pentru îndepărtarea din funcție Președintele România sau un alt mecanism de acționare a responsabilității sale; În cazul în care cea de a doua întrebare este dat un răspuns pozitiv, atunci mecanismul responsabilității Președintele România acționat 3), în conformitate cu articolul 121.10, sau 4), în conformitate cu articolul 121.6 din Constituția România. Votarea a fost realizată în ordine cu privire la aceste aspecte, și pe baza rezultatelor acesteia a fost de a fi votat formula concluzia finală. Judecătorul care prezidează a încălcat ordinul de vot, a împiedicat textual (în scris) să prezinte concluzia formulei, nu a specificat forma de vot (, roll-apel deschis, etc.), cu excepția înregistrarea audio și înregistrarea întâlnirii (transcriere doar efectuate).
Reuniunea a fost deschisă fără mine (am fost plecat din oraș), nu mi sa permis să dezmetici cu textul decretului Președintelui România „Cu privire la faza de reformă constituțională în România“. Cursul general al întâlnirii (viteza fulgerului, injectarea constantă a psihoză de către președintele VD Zorkin privind defalcarea completă a ordinii constituționale, și astfel ignorarea directă a normelor de conduită a procedurilor de întâlnire, refuzul de a rezolva problemele litigioase de drept, etc.), a făcut imposibilă anchetă completă, cuprinzătoare și obiectivă a tuturor circumstanțelor cauzei.
JUDECATORUL CURȚII CONSTITUȚIONALE
România AL Kononov privind încheierea
Acțiunile și deciziile Președintelui România
România „și face apel la cetățeni
Curtea Constituțională a trebuit să ia în considerare faptul că, în actuala Constituție România nu există reguli care să asigure adoptarea de către Congres și Consiliul Suprem al soluțiilor corespunzătoare voinței poporului într-un referendum, inducând astfel de modificări ale legislației constituționale care ar contribui la soluționarea contradicțiile existente în separarea puterilor executivă și a autorităților legislative, stabilirea răspunderii organelor supreme reprezentative ale uzurparea puterii, încălcare gravă a konstitu de bază principii ționale, arbitrariului legislativ și încălcarea procedurilor legale de legiferare. Constituția îi lipsește, de asemenea, dispoziții care prevăd procedura și procedura de adoptare a noii Constituții. Astfel, există nu numai un vid juridic, dar, de asemenea, impasul juridic, ieșirea căruia, pe baza unei urmărire formale „regulile scrise“ nu este posibilă.
Curtea Constituțională a ignorat astfel cum sunt cuprinse în recursul și decretul Președintelui numeroase fapte ale Congresului și Consiliului Suprem al România a principiilor fundamentale ale Constituției încălcării (care, de altfel, a fost declarat în mai multe decizii ale Curții Constituționale), discredita ideile parlamentarismului, distrugerea ordinii constituționale, Președintele a condus la concluzia că că, în aceste condiții, singurul principiu relevant al democrației înseamnă capăt acestui conflict, de a depăși paralizie și puterea de stat sunt alegerea noului Parlament al România.
Dincolo de cercetarea și evaluarea Curții Constituționale de fapt, a stat și prevederile decretului, din care rezultă că decretul este forțată, temporar, destinat să pună în aplicare reforme constituționale, are ca obiectiv principal de a asigura „mod pașnic și legitim în afara crizei prelungite“, prin încercarea de a consimți oamenii și alegerile democratice ale organului reprezentativ suprem al puterii. În același timp, și în perioada de tranziție nu este uzurpat funcții legislative și să nu rămână în mâinile președintelui și ramura executivă. Mai mult decât atât, decretul (a se vedea alin. 16) este prezentat Adunării Federale (Consiliul Federației), care ar trebui să decidă soarta lui.
Astfel, Curtea Constituțională din România a fost făcută cu o încălcare gravă a normelor de procedură, în absența oricărei încercări de a studia circumstanțele care intră în competența exclusivă a Curții Constituționale, care a dus la insuficiența estimărilor și invaliditatea concluziilor sale.
JUDECATORUL CURȚII CONSTITUȚIONALE
România TG La încheierea Morschakova
Acțiunile și deciziile Președintelui România
România „și face apel la cetățeni
Curtea Constituțională, în conformitate cu Legea cu privire la Curtea Constituțională a România poate emite un aviz cu privire la constituționalitatea acțiunilor și deciziilor oficiali guvernamentali de rang inalt din proprie inițiativă (articolul 74 din Legea). Dar este interzis să dea un astfel de aviz cu privire la aspectele care pot fi supuse revizuirii cazului asupra constituționalității unui act normativ (partea a treia a articolului 74 din Legea). Astfel, din proprie inițiativă, Curtea Constituțională nu a putut examina constituționalitatea regulamentului, astfel cum Decretul Președintelui.
2. În evaluarea constituționalitatea acțiunilor Președintelui România, Curtea Constituțională a fost ghidată de articolul 121.10 din Constituția România, care prevede procedura de demitere din funcție, și a făcut din proprie aviz inițiativă cu privire la prezența în acțiunile președintelui motivele pentru o astfel de eliminare.
3. Inițiativa Curții Constituționale în creșterea problema punerii sub acuzare a președintelui din funcție exprimă o poziție politică activă a Curții și nu îndeplinește cerințele de la al treilea paragraf din articolul 1 și a patra parte a articolului 6 din Legea cu privire la Curtea Constituțională a România, potrivit căruia Curtea Constituțională nu ia în considerare aspectele politice și ar trebui să exprime poziția juridică gratuit expedient practice și înclinații politice. Selectarea Curții Constituționale din proprie inițiativă, în momentul de a atrage oficiali guvernamentali de rang inalt la responsabilitatea constituțională este un instrument de influență politică.
Pe baza celor de mai sus, cred că Curtea Constituțională a România nu avea dreptul să dea un aviz pe baza Președintelui România punerea sub acuzare.