• Caracteristicile de lobby în lume și practica politică românească;
• să aplice lobby tehnologiei în practica politică;
• evaluarea eficacității metodei grupurilor de presiune.
Grupurile de interese ca subiecte de politică
Printre actorii instituționali de politici subliniază astfel de asociații ale persoanelor care sunt numite grupuri de interese politice. Grupurile de interese apar pe baza diversității existente în mod obiectiv de interesele și nevoile oamenilor. Pentru formarea și funcționarea lor este necesară, cât și pentru părți, activitatea activă, cu o finalitate de înțelegere și de punere în aplicare a intereselor persoanei.
Grupurile de interese - este într-un anumit fel asociații organizate (asociații, uniuni, fundații, etc.), care apar, în scopul de a răspunde mai bine nevoilor diverse și cerințele oamenilor. Ca american teorie grup de cercetare A. Bentley (1870-1957): „Nu există nici un astfel de grup, care nu ar fi de grupul lor de interes, fără interes nu există, dar numărul lor este limitat la un singur indicator - interesele pentru care au fost create și funcționează. “.
Printre grupurile de interese este necesar să se aloce grup de interes politic și non-politică. Criteriul pentru această distincție este concepția weberiană a politicii ca o activitate legată de achiziționarea și utilizarea de putere și influență asupra puterii. Prin urmare, un grupuri de interese non-politice trebuie să includă astfel, apariția și funcționarea care nu este asociată cu achiziționarea și utilizarea puterii (o caracterizează partidul). Ei nu pun într-una dintre sarcinile importante ale impactului asupra puterii. Natura lor se datorează particularităților unui număr de interese, care, practic, pot fi puse în aplicare, în plus față de autorități, cu privire la principiile de auto-organizare și respectarea legilor în vigoare (de exemplu, pe baza diversității de interes amatori apar asociațiile sportive, societățile de filatelisti, entuziaști auto, pescari, poezie, muzica, Bard cântece, etc.).
grup de interes non-politică nu a fost studiată numai de către sociologi, dar, de asemenea, oameni de știință politică. Ei atrag atenția științei politice în trei aspecte.
În primul rând, asociații de masă, de obicei, se angajeze în mod activ partidele politice și lideri în procesul politic în timpul alegerilor și altor campanii politice, în scopul de a atrage susținători și voturi în alegeri.
Și, în al treilea rând, masa și eficiența grupurilor de interese este un indicator important al nivelului de dezvoltare a societății civile. Societatea civilă - o organizație autonomă și care nu depind direct de sfera de stat a relațiilor sociale, care arată nivelul și capacitatea oamenilor de a rezolva multe dintre problemele lor, în plus față de autorități, cu privire la principiile de auto-organizare și auto-gestionare. Această sferă a relațiilor sociale (societatea civilă), care funcționează și interacționează cu numeroase grupuri comunitare, devine recent, mai mult și mai mult în greutate. Motivul pentru importanța crescândă a grupurilor de interese este o complicație fără precedent anterioară a relațiilor sociale, creșterea nevoilor și intereselor oamenilor diverse, dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, incapacitatea statului de a satisface cererile tot mai mari din partea publicului. În plus, în rezolvarea multor probleme ale vieții sociale statului nu este nevoie să intervină.
Printre grupurile de interese din literatura de specialitate a decis să aloce celor al căror scop principal este impactul (presiune) asupra puterii. Acesta este un grup de interes politic. Aceste grupuri, în contrast cu părțile nu au ca scop de a dobândi și de a folosi puterea de stat, ei nu pretind a fi o expresie a intereselor naționale. Dar, printre diferitele probleme (locale și, uneori, universal valabile), care decid este o influență majoră asupra autorităților, care le distinge de tot felul de organizații profesionale, amatori și similare. În literatura română contemporană occidentală și se califică ca un grup de presiune. „Presiune Group -. În caz contrar, un exemplu de realizare grupuri suplimentare de interes, care poate fi definit ca un grup de interes, exercitând o presiune asupra structurii de putere“
În democrațiile moderne, există o cantitate mare de grupuri de interese care doresc să influențeze guvernul. Care sunt motivele pentru creșterea lor?
În primul rând, așa cum sa menționat mai sus, în tot mai mare diversitate de interese în societățile contemporane.
În al doilea rând, în complexitatea reprezentării intereselor. Nu toate diversitatea de interese pot fi reprezentate în instituțiile de putere. În guvern (inclusiv parlamente) de către partidele reprezentate doar interesele cele mai generalizate. Dar, ca putere, de regulă, nu reacționează la exprimarea individuală și neorganizată de interes, încurajează indivizii și grupurile diferite pentru a se integra în uniuni, asociații, etc. în scopul de a influența mai eficient autoritățile să efectueze aceste grupurilor de interese care, fără participarea autorităților este dificil sau imposibil de implementat.
În general, grupurile de interese speciale genera modalități de interacțiune democratică a societății civile și a puterii reprezintă un important canal de feedback între acestea.
Printre cele mai importante funcții, cum ar fi grupurile de interese, în general, și grupurile de presiune sunt următoarele:
- articulație (Lat articulare - clar articulately pronunță.) - interese de conversie în masă vagă și ambiguă și cerințele specifice în limbaj clar;
- agregare. sau de potrivire, de interes - reducerea setului de privat (individuale și de grup) de interes pentru o mai generalizate și foarte semnificativ pentru grupul de interes;
- reprezentare (reprezentare) și promovarea intereselor de grup în structurile de putere;
- mobilizarea, și anume implicarea cetățenilor și organizațiilor din alt grup de interese procese de protecție prin interacțiune cu putere;
- socializare, adică asimilarea cetățenilor prin participarea la activitatea grupurilor de interes experiență și abilități de a interacționa cu instituțiile guvernamentale;
- recrutare politică, și anume formarea și promovarea liderilor politici din rândul grupurilor de interes activ și influent.
În practica mondială, a acumulat o anumită experiență de reglementarea juridică a activității grupurilor de interese. Constituția română consacrat, de asemenea, dreptul cetățenilor de a forma asociații (articolul 30); să participe la afacerile naționale (articolul 2). se aplică organelor de stat și autonomiei locale (art. 33).
În plus, mecanismul de realizare a drepturilor constituționale ale cetățenilor de a forma asociații publice prescurtate și protejate într-o serie de legi federale „Cu privire la asociațiile obștești“, „Cu privire la principiile generale de organizare a administrației publice locale din România“, „Cu privire la partidele politice“ și altele.
Legea federală „Cu privire la asociațiile obștești“ afirmă că:
• o asociație publică este, o organizație voluntară, autoadministrate non-profit creată de cetățeni, uniți pe baza unor interese comune obiective comune specificate în statutul asociației;
• Constituirea asociațiilor obștești contribuie la realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor;
• Cetățenii au dreptul de a stabili asociații lor alegere, fără permisiunea prealabilă a autorităților de stat și autonomiei locale;
• asociații ale cetățenilor pot fi înregistrate și de a dobândi personalitate juridică sau fără funcția de înregistrare de stat și dobândirea personalității juridice;
• asociații pot fi create într-una din următoarele forme juridice:
- organizație non-guvernamentală - bazată pe apartenența la o asociație publică, creată pe baza unei acțiuni comune pentru a proteja interesele comune și pentru a atinge obiectivele statutare ale cetățenilor asociați;
- fond public - un tip de fundații non-profit; nici o asociere publică fără apartenență, al cărui scop este formarea de bunuri pe baza contribuțiilor voluntare, altele care nu sunt interzise de lege și utilizarea proprietății în scopuri de utilitate publică;
- o instituție publică - nu membru al asociației obștești, care își propune să ofere un anumit tip de servicii care să corespundă intereselor participanților și scopurile statutare relevante ale acestei asociații;
asociații obștești, indiferent de forma lor de dreptul de a înființa sindicate (asociații) ale asociațiilor obștești, pe baza tratatelor fondatoare și Carta (sau), adoptate de sindicate (asociații), pentru a forma noi asociații.
Legea federală „Cu privire la asociațiile obștești“, subliniază faptul că intervenția autorităților publice și a funcționarilor acestora în activitatea asociațiilor obștești, precum și interferențele asociațiilor obștești în activitatea autorităților publice și funcționarii acestora nu sunt permise, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta Federală lege.
Pentru punerea în aplicare a obiectivelor sale statutare, o asociație publică are dreptul:
- să difuzeze liber informația cu privire la activitățile sale;
- să participe la organismele de luare a deciziilor autorităților guvernamentale și locale, în modul și în măsura prevăzută de prezenta lege federală și alte legi;
- întâlniri în așteptare, mitinguri, demonstrații, marșuri și pichete;
- pentru a stabili mass-media și de a desfășura activități de editare;
- să reprezinte și să protejeze drepturile și interesele legale ale membrilor săi și a participanților, precum și alți cetățeni în organele puterii de stat, locale de auto-guvernare și asociațiile obștești;
- să pună în aplicare pe deplin atribuțiile prevăzute de legi cu privire la asociațiile obștești;
- să ia inițiative cu privire la diverse aspecte ale vieții publice, pentru a face propuneri autorităților publice;
- să participe la alegeri și referendumuri, în ordinea stabilită de legea română.
Asociațiile obștești sunt obligate să respecte legislația românească, principiile și normele dreptului internațional referitoare la domeniul lor de activitate recunoscute universal, precum și normele prevăzute de statutele lor și alte documente fondatoare.
Trebuie remarcat faptul că România nu a dezvoltat încă suficient de eficiente forme de cooperare între sectorul public și autoritățile. Căutați o varietate de forme de dialog se realizează atât la nivel federal și regional. Printre aceste noi forme de dialog pot fi numite forumuri civice și camere publice.
- organizarea de interacțiune a forțelor sociale, publice și politice în domeniile strategice ale transformării țării: reforma judiciară, reforma militară, reforma municipale, reforma educației, dezvoltarea autonomiei locale, pentru a asigura sănătatea națiunii, protecția drepturilor și libertăților civile;
- dezvoltarea unor mecanisme de dialog și parteneriat egal între public și autoritățile de la nivel federal, regional și municipale, inclusiv participarea asociațiilor cetățenilor în procesul de luare a deciziilor, controlul civil al activităților curente ale autorităților și expertiza civilă a actelor legislative și administrative. Aceste mecanisme ar trebui să fie foarte simplu, deschis, orientat pe obiect. Acestea sunt concepute pentru a asigura o cooperare între grupurile de ONG-urile interesate într-o anumită problemă și structurile relevante ale executivului, legislativă și judiciară;
- asigurarea condițiilor juridice, economice și de altă natură care să garanteze existența unei operațiuni independente, eficiente și dezvoltarea independentă a ONG-urilor și a altor instituții ale societății civile.
1) implicarea cetățenilor și a ONG-urilor în punerea în aplicare a politicilor publice;
2) promovarea și susținerea inițiativelor civile de valoare obscherumynskoe și care vizează realizarea drepturilor constituționale, libertățile și interesele legitime ale cetățenilor și asociațiilor publice;
3) efectuează examinarea publică a proiectelor de legi federale și proiecte de legi entități din România, precum și a proiectelor de acte normative ale organelor executive din România și proiectele de acte juridice ale autonomiei locale;
4) punerea în aplicare a controlului public asupra activității Guvernului român, organele executive federale, organelor executive ale subiecților Federației și a organismelor de auto-guvernare locală, în conformitate emis de Legea federală;
5) elaborarea recomandărilor organelor puterii de stat din România în stabilirea priorităților pentru susținerea de stat a asociațiilor obștești și a altor asociații ale cetățenilor din România, ale căror activități au ca scop dezvoltarea societății civile;
6) furnizarea de informații, sprijin metodologic și de altă natură Camera publică stabilită la subiecții Romania.
În prezent, înființat și funcționează în camere publice regionale, Camera de lucrări publice pentru tineret. Acest lucru este demonstrat prin documentele sale fondatoare, o organizație publică non-guvernamentale destinate să unească tinerii lideri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani între, reprezentând diferite segmente ale societății civile. Obiectivul principal al Camerei Publice Tineret - o reflectare a tinerilor în funcții de politici publice, formularea problemelor de tineret de interes public, precum și activitățile care vizează rezolvarea acestor probleme.
Dacă ați găsit o greșeală în text, evidențiați cuvântul și apăsați Shift + Enter