Procuratura din România este un sistem centralizat federal unificat al organelor de stat care desfășoară, în numele supravegherii din România asupra respectării Constituției România și executarea legilor în vigoare pe teritoriul său.
Legiuitorul a dat procurorilor larg și autoritatea responsabilă. Procurorul examinează și verifică cererile, plângerile și alte rapoarte de încălcări ale drepturilor și libertăților omului și cetățeanului, explică ordinul afectat pentru a proteja drepturile și libertățile lor și să ia măsuri pentru a preveni și de intersecție a acestor defecte, aduce în fața justiției pe cei care au încălcat legea, și reparația.
Având în vedere particularitățile procurorilor raporturilor de muncă, ar trebui să se facă o distincție clară, care aparține procurorilor. Termenii „procurorii“ și „procuror public“ sunt ambigue.
procurorii - toți angajații care se află în relații de muncă cu organele de urmarire penala competente, prevăzute de procurorii de personal, inclusiv procurorii. Pentru procurori (cu excepția procurorilor) includ: secretari, șefi ai Oficiului, inspectorii procuraturii, tehnicieni etc. Acestea sunt lucrătorii obișnuiți, cu care un contract de muncă sau un contract, iar acestea sunt pe deplin reglementate de legislația muncii.
Procurorii - este procurorii și anchetatorii, precum și alți angajați ai organelor de urmărire penală și instituțiile care au ranguri (rang militar).
În conformitate cu articolul 1, alineatul 2 din Legea privind Parchetul pentru a se asigura statul de drept, unitatea și consolidarea statului de drept, protecția drepturilor și libertăților omului și cetățeanului, precum și interesele protejate din punct de vedere al societății și Oficiul de Stat al Parchetului din România trebuie:
- supravegherea executării legilor de către ministere federale, comitete de stat, servicii și alte autorități executive federale, reprezentative (legislativă) și a organelor executive ale entităților din România, autorități locale, autorități militare, autoritățile de control, funcționarii acestora, autoritățile și șefii de comerciale și organizații non-profit, precum și conformitatea cu legile emise de actele juridice ale acestora;
- supravegherea respectării drepturilor și libertăților omului și cetățeanului ministere federale, comitete de stat, servicii și alte autorități executive federale, reprezentative (legislativă) și organele executive ale entităților românești, autoritățile locale, autoritățile militare, autoritățile de control, funcționarii lor și de către organismele și șefii organizațiilor comerciale și non-profit care reglementează;
- supraveghează executarea legilor prin realizarea de activități operative de investigații, și investigația preliminară;
- supravegherea executării legilor de către ofițerii de poliție judiciară;
- urmărirea penală în conformitate cu autoritatea stabilită de legislația procesual penală a România;
- coordonarea activităților agențiilor de aplicare a legii de combatere a criminalității.
Pentru profesia de procuror și investigatorul se caracterizează prin prezența a numeroase situații extreme, care, desigur, necesită stres emoțional în curs de desfășurare. În plus, viața și procurorul și investigatorul nu sunt asigurate și de stres psihologic și costuri mentale, la fel ca în investigarea crimelor care se confruntă cu slăbiciuni umane manifestări zilnice de imoralitate, indiferență, cinism, comportament anti-social, care, desigur, nu pot ei rămân indiferenți. Numai cu caracteristici morale și etice pozitive, de exemplu, cum ar fi cinstea, toleranța, timid, decență, integritate și altele. Ei sunt capabili să reziste posibile încercări de a influența asupra lor de către diferitele forțe.
Atunci când se aplică pentru un loc de muncă în biroul procurorului cetățenii să depună jurământul, al cărei text este consacrat în articolul 40.4 din Legea cu privire la Procuratură. Legiuitorul subliniază în textul jurământului de necesitatea unor norme și principii morale, în special:
- să respecte cu strictețe Constituția română, legile și obligațiile internaționale din România, nu permite nici cea mai mică abateri de la ele;
- lupta fără compromisuri împotriva oricăror încălcări ale legii, oricine sa angajat, pentru a obține o eficiență ridicată de supraveghere parchet și anchetă preliminară;
- pentru a proteja în mod activ interesele individului, societății și statului;
- sensibil și atent la propunerile, cererile și plângerile cetățenilor, pentru a observa obiectivitate și corectitudine în relațiile cu soarta oamenilor;
- să respecte cu strictețe de stat și alte secrete protejate prin lege;
- să îmbunătățească în mod constant abilitățile lor, pretuim onoarea mea profesională, să fie un model de integritate, puritate morală, modestie, piosenie păstra și multiplica cele mai bune tradiții ale procuraturii.
Funcția de procuror și investigatorul este de asemenea asociat cu costurile psihologice. Prin urmare, cea mai importantă caracteristică în favoarea procurorilor de stabilitate psihologică, comunicare profesională, atât procurorul, cât și investigatorul, frecvent apare la un impact negativ activ din partea suspecților, persoanelor acuzate și condamnate și alte persoane.
Un mare ajutor în confruntarea cu situații psihologice dificile și conflicte (care pot apărea în domeniu) acționează ca psihologia juridică, care studiază: aspectul psihologic al conștiinței juridice; cele mai frecvente modele psihologice ale reglementării juridice a raporturilor sociale și a comportamentului uman; probleme psihologice erectie, investigare, proces de crime; probleme psihologice de aplicare și penalități de performanță și altele.
Psihologia juridică ajută procurorii (și nu numai) să ajungă la identitatea profesională, t. E. Conștientizarea ei înșiși ca profesioniști care posedă întregul arsenal de mijloace și metode pentru a rezolva crima, inclusiv metodele și tehnicile care fac de comunicare „de lucru“ eficace și umane. Statutul identității profesionale creează un sentiment de mândrie și de încredere. In plus, la oamenii de știință prezenți în domeniul psihologiei juridice dezvoltat psychotechnics de comunicare profesională, tehnica de impact psihologic, tehnica de a stabili contactul psihologic și altele. Cunoașterea acestora și a altor metode și tehnici psihologice vor ajuta procurorii să se facă nu din punctul de vedere al opoziției, ci ca o persoană, bine aflarea adevărului și contribuind la face dreptate.
psihologia de investigație, în plus față de problemele de mai sus, pentru a face față cu un profesionist și moral procurorii de deformare. Prin fenomenele de activități profesionale ale procurorului și investigatorului, de regulă, includ suspiciune și „nihilismului juridic.“ Și numai o persoană poate rezista la deformarea profesională, cu un puternic simț al datoriei, dreptate și umanism.
Astfel, morală auto-educația ca o activitate conștientă, cu o finalitate care vizează formarea de calități morale înalte și de a depăși deficiențele în propria lor sferă de morală, imperativă și procurorul și investigatorul.