Vezi ce „petiționara“ în alte dicționare:
petitionar - petiționarul, un reclamant, chelobitnik, mediator, dicționar băgăcioasă sinonime românești. petitioner cm. Supplicant Tezaur al limbii române. Ghid practic. M. limba română. Z. E. Aleksandrova ... Dicționar de sinonime
Apelanți - petitionar, petitionar, soț. (Ist.). Petiționarul, reclamantul, persoana care furnizează petiția. „A luptat cu arborele faleza portului de agrement subțire ca petiționară tulburată judecând ușă.“ Pușkin. Ushakov Dicționarul explicativ. DN Ushakov. 1935 1940 ... Ushakov Dictionarul explicativ
petitionar - petiționari, istorie. - O persoană care are o diplomă de petiției, cel care a depus cererea. Petiționarii din orășeni și Voiajorilor ia capetenii (1 217). Samotik dicționar Chmyhalo 229: petitioner (. I), „unul care a depus o petiție ...“ Dicționar al trilogiei „Sovereign patrimoniu“
Petiționarii - petiționari Cuzco, Astrahanets. 1672. AI IV, 485 ... O Dicționarul biografic
petitionar - petitionar, petitionar, petiționarul, petenților, petiționari, petenților, petitionar, petenților, petenților, petiționari, petenților, petiționarii (Sursa: „Paradigma complet accentuată de AA Zaliznyak“) forme de cuvinte ...
petitionar - Chelob Itchik și ... ortografie dicționar română
petitioner - (2 m); pl. chelobi / tchiki, R. chelobi / tchikov ... Spelling dicționar al limbii române
petitionar - o; m. 1. Est. Oricine care a depus cererea. Alegerea petiționarului. Alunga petent. 2. glumeț. Reclamantul, un supplicant. Ia-petent. ◁ Chelobitchitsa, s; Ei bine ... Collegiate dicționar
Petiționarii - petiționarul, reclamantul, recurentul ... statul român în termeni. IX - începutul secolului XX