Forța majoră se referă la circumstanțe excepționale, care nu au putut fi prevăzute, de exemplu, în pregătirea contractului de asigurare turistică, călătorind într-o țară străină. Forța majoră se poate întâmpla atunci când zboară pe un avion sau trecerea pe un vapor de linie, în producție și în alte sfere ale activității umane.
Desigur, acesta este un cuvânt împrumutat, ceea ce am sugerat sunetul inițial [f] și [g] în cuvântul „majore“. Acest împrumut din limba franceză. Și cel mai interesant, este scris acolo separat:
Și în limba română este perceput ca un întreg, și este scris cu cratimă. Deci, spun multe dicționare. Dacă este așa, atunci trebuie să se supună și să scrie cu cratimă, astfel încât să nu treacă un ignoramus.
După cum puteți vedea, cuvântul de forță majoră. Este de origine străină. Și nu doar de la un singur cuvânt străin, și la fel de mult ca doi. Mai mult decât atât, aceste două cuvinte străine, care sunt chiar străine în raport unul cu altul. Deși limba franceză și este derivat dintr-o latină mai vechi și face parte dintr-un grup de limbi care sunt derivații săi.
Cu toate acestea, odată ce aceste elementele de bază în limbi diferite și sunt, de fapt, în raport unul cu altul străin, ceva în limba noastră rusă, se amestecă pe deplin ei nu, dar a subliniat diferite originile, ortografia cuvântului cu o cratimă. Aceasta este, în principiu, este un pas logic.
Forța majoră în limba franceză înseamnă, în sensul literal - o putere sau de forță majoră mai mare, adică circumstanțele s-au schimbat în mod dramatic, și nu din vina oricare dintre celelalte părți, care trebuie să respecte obligațiile care le revin în temeiul comun acord. De exemplu, un dezastru natural și livrarea de bunuri către furnizorul de magazin întrerupt, iar magazinul este închis, deoarece produsul nu mai este. În fraza limba franceză în scris separat: Fors majoră. și cratimă română: Forța majoră - este ușor de reținut.