Spre deosebire de limba română în japoneză există mai multe forme de pronumele personale „I“, „tu“ și altele asemenea, care diferă nu numai în sunet și ortografie, dar, de asemenea, în sensul. Această diversitate a dezvoltat dintr-un sistem de politețe tradițional care stă la baza limbii japoneze. Și, în consecință, principala diferență între diferitele forme ale pronumelor este ton politicos.
Aici am încercat să aducă toate acele pronume care pot fi auzite în anime și, în general, toți cei care m-am auzit, și să le dea o valoare sporită datorită cunoștințelor mele limitate.
Watashi - forma de ansamblu, cu o nuanta neutra de politețe.
Watakushi - formă mai înaltă a „Watashi“. Folosit în principal de femei, și anume, preotese, prințese și aristocrați ^ _ ^
Minereu - o formă de „I“, subliniind masculinitatea vorbitorului, și destul de nepoliticos. Este folosit, după cum s-ar putea ghici, cea mai mare parte bărbați.
BOKU - forma politicos și respectuos, folosește un băiat obișnuit.
ATASHI - forma feminina a „Watashi“, caracteristică a vorbirii feminine.
Uchi - tradus ca „casa mea“, o formă politicoasă utilizat de femei. Cel puțin, l-am văzut niciodată folosit de către bărbați.
Washi - forma de exprimare superioritatea unui vorbitor asupra cuiva. Utilizat mai ales în vârstă.
Onore - este folosit ca o formă de întoarcere „el“, „sa“, etc. Jibun - de asemenea, folosit doar ca un pronume reflexiv „meu.“ "Lui", etc.
Sessha - forma arhaica foarte politicos, criticarea vorbitorul înseamnă ceva de genul „acest lucru nedemn“.
Ware - o formă arhaică. Din câte știu, ea exprimă superioritatea difuzorului. Nimes puteți auzi cum este folosit de magicieni și în vrăjile lor.
Waga - "meu", "al nostru", "proprii".
Arakajime - "I", "eu".
Wagami - "Eu însumi." În plus, vocea japoneză poate fi adesea găsit vorbind despre el însuși la persoana a treia, care este deosebit de caracteristică a vorbirii copilului.
În general, japonezii încearcă să evite utilizarea a doua pronumele persoană și preferă să înlocuiască numele lor, sau o varietate de politețe. În plus, structura unei propoziții în japoneză se poate face cu ușurință, fără referire la cealaltă parte în mod direct. Cu toate acestea, printre pronumele la persoana a doua observată decât în primul nu mai puțin diversitate ^ _ ^
Anata - opțiunea cea mai comună nu este cel mai politicos, dar nu nepoliticos.
Anta - o versiune feminina a "Anata".
Omae - o versiune mai politicos, dar mai familiarny.
Kimi - o referință politicos subordonatului.
Otaku - forma foarte politicos, dar, practic, nu este utilizat.
Onore - versiune foarte nepoliticos și nepoliticos a „tine“.
Kisama - tratamentul nu este doar nepoliticos, dar, de asemenea, ofensator, echivaleaza cu o expletiv. Pentru o astfel sunt dinții și da ^ _ ^
Temae - De asemenea, murzhskoy abuziv dispreț expresie variantă. De obicei, folosite atunci când se referă la inamic.
Wagakimi - "Domnul meu."
Maro - „tu“, forma aparent arhaică, așa cum în limba modernă, cuvântul am auzit niciodată.
Nare - forma arhaica.
„El“, „Ea“ - a treia persoană.
Ano Hito - „poporul“, o expresie neutră politicos să se facă referire la terțe părți. (Opțiuni - Kono Hito, sono Hito)
Yatsu - mențiune destul de nepoliticos și nepoliticos de cineva.
Aitsu - politicos anterioare, dar prea mult prea familiarnoe.
„Noi“, „Tu“, „Ei“ și, în general, la plural.
În general, la plural formate prin adăugarea de sufixe la pronumele speciale, de exemplu, un sufix „-tachi“, care denotă atașamentul din jurul difuzorului, de exemplu:
Watashi-Tachi - "Eu și alții", adică „Noi.“
Wareware - „noi“, forma militară, poate fi folosit ca un regal „noi.“
Warera - "noi", "al nostru".
Oira - formă politicoasă folosită de călugări.
Orera - „noi“, forma de sex masculin.
Warehito - „Eu și alții“.
Wagahou - "noi", "partea noastră."
Wagatou - "grupul nostru".
Wagahai - „Eu și echipa mea“
Gojin - "noi", "poporul nostru"
Bokura - „noi“, barbatii nu sunt mod foarte politicos.
Karera - „ei“, de obicei, despre bărbați.