Literatura Limba - cea mai înaltă formă a limbii naționale - este una, și este utilizat în diferite sfere ale vieții naționale.
limba română literară a poporului, prin faptul că de zeci de ani, primul imperiu românesc și apoi Uniunea Sovietică într-un teritoriu de stat unificat al multor națiuni, a devenit mai mult și lingua franca internaționale și le rămâne până în prezent, în ciuda prăbușirii Uniunii Sovietice.
Caracteristici distinctive ale formei literare a limbii sunt după cum urmează:
- este limba întregii națiuni;
- Este o formă normalizată a limbii, și standardele sale în timp pot și se schimbă;
- aici cea mai mare varietate de mijloace de expresie artistică, în primul rând lexicală;
- există o legătură strânsă cu „cultura de exprimare“;
- Acesta servește toate sferele vieții și activității umane - de la domiciliu la extrem de intelectual, este numit multifuncționalitatea.
Forma opusă a limbii - limba vorbită. Și aici este în cazul în care unitatea este absent, ca limbă vorbită - limba de grupuri și comunități de persoane individuale. legate de:
- locul de reședință sau locuință, de multe ori forțată;
- sfera profesională;
- vârstă;
- orice activitate care nu legată de specialitate.
Pe această bază, într-un limbaj colocvial, puteți selecta mai multe forme, sau mai degrabă tipuri:
- limbă și dialect vernaculară;
- argotic (argou, argou) - numele sunt diferite, dar esența este.
Limba, servind un grup de oameni care trăiesc într-o anumită zonă, numită dialect. Dialectele rusești disting adverbe yuzhnorumynskie, severorumynskie. și între ele - spune srednerumynskie. ca un anumit strat, și este dotat cu propriile sale caracteristici și caracteristici ale limbii vecinilor absorbite distincte.
În plus, acum o mulțime de a vorbi despre dialectele din Siberia. de multe ori adăugarea de mai mult numele și cuvântul vechi-credincioșilor (rezidenți vechi).
Odată ajuns pe oamenii de știință discursul ar putea determina cu exactitate locul de reședință al persoanei, uneori, chiar și în sat. Acum, după o perioadă, și migrația voluntară și forțată a populației, face dificilă, dar încă pe specificul discursului, în funcție de ce dialect caracteristici în ea poate fi o proporție foarte mare de probabilitate a spus, în cazul în care persoana a fost născut sau (care acum este mai des) în cazul în care strămoșii săi.
Dialectul limbii diferă de limba literaturii pe o varietate de nivele: fonetic, pronunțând, lexicală, morfem, gramaticale.
În limba dialectelor ruse radical prieten nu diferă unul de altul, astfel încât suportul de limbă literară ușor de înțeles omul care vorbește în orice dialect, reprezentanții diferitelor grupuri dialectale pentru a înțelege cu ușurință unii pe alții, și, de exemplu, în mass-media germană de diferite dialecte ale celuilalt nu pot înțelege și nu pot înțelege mass-media și limba literară.
Dialect - o parte integrantă a operelor artistice. spune despre viața grupului geografic limitat de persoane. Îmi place lucrările lui M. A. Sholohova, prin care a devenit cunoscută pe larg cuvinte dialect, cum ar fi bazele de date. fumat (acest cuvânt este adevărat, și Gogol întâlnit) Gutor. și alte infecții.
Vernaculară ocupă o poziție intermediară între limba literară și dialecte locale.
Incidența (naționale) aduce literatura de limbă vernaculară, și absența unor astfel de caracteristici în limbajul comun ca multifuncționalitatea și standardizarea, făcându-l o formă specială de limbaj diferit de cel literar.
vorbitori nativi folosesc adesea limba locală într-o conversație plină de viață, deoarece acest tip de discurs este de expresie. astfel încât este necesar pentru exprimarea diferitelor emoții, glume, juca sub forma verbală orice situație particulară, reală.
- tineret;
- elev;
- hoți, criminali;
- medici, editori, marinari și altele.
Deci, este pe acest salt divizat, ridichi, la prima veghe!
Un alt fragment minunat:
Jargon (argou) elev, pentru tineri - este mai degrabă un joc de limbi, a căror principală sarcină - să facă declarațiile mai expresiv, expresiv și în același timp, mai multe criptat din nou pentru public neinițiat. Reamintim, de exemplu, celebrele și absurd, la prima vedere, „șireturi într-un pahar.“ Acesta este un avertisment: pentru mine este imposibil - parintii (șireturile) acasă (în sticlă).
Spre deosebire de dialecte, din care, după cum sa menționat deja, diferența cu norma literare observate peste tot în fonetică, ortoepice, gramatica, vocabular - argou de norma numai în vocabularul diferă și frazeologia, împreună cu orice alte diferențe și nu are singularități. Dar, de multe ori el acționează ca un fel de parolă. Avertizare: Detin.
Jetoane jargon, argou și argou de mulți a fi sinonime. Acest lucru este demonstrat printr-o comparație a tipurilor de jargon și de argou de la Wikipedia:
Deși experții și argou argotic argou găsi soiuri. Legat de aceasta ca stafie (conceptul de private) cu seppuku (conceptul general, încorporează conceptele de valori particulare).
Conform definiției științifice, argoul - este:
1) Versiunea elementară a vocii profesionale;
Iată câteva exemple de catchphrases argotice de „Eseuri Bursa“ Pomyalovsky:
- student la divinitate, care a studiat în fiecare din cele 4 clase de doi ani - năpădită de buruieni;
- inveterat - seminar gelos antichitate și tradiție;
- revoltă - scandal seminar;
- sbondit - fura;
- zhuchit - colecta strict (eroii favoriți MOT „a verifica procurorului“ - prizhuchit - este originar din Bursa);
- Strecor - strecor, să renunțe. Bagram (câmp cuvânt argotic mai târziu, ori au devenit sinonim cu cuvântul seminar).
Exemple de mai argotic moderne - în lucrarea lui E. Burgess' A Clockwork Orange „- tradus cu siguranță E. Sinel'shchikova, care a tradus cuvintele în limba engleză, română, și le-a dat alfabetul chirilic, a prevăzut că în argoul de tineret de la sfarsitul anilor XX - începutul secolului XXI va fi dominat de împrumut din limba engleză . Aici sunt fragmente mici ale romanului:
Argo - un termen folosit pentru a se referi la resurse lingvistice împreună (în principal cuvinte speciale și expresii), produs de membrii anumitor grupuri din societate în scopuri, de multe ori în cadrul grupului - comunicare secretă.
Unii cercetători cred că argoul artificiale și limbaj secret, alții (D. S. Lihachev) cred că este o reacție de elemente lumpen ale mediului (ostil).
Funcția argot. pe opinia oamenilor de știință, sunt după cum urmează:
- conspirativ;
- Identificare (parola de securitate);
- nominativ (în argou au jetoane care denotă obiecte și fenomene care nu au echivalente în limba literaturii);
- viziune asupra lumii.
Pe baza dialectul siberian Zolotorov unul la începutul acestui secol, am încercat să creeze o limbă Siberian. Limba artificială - este un alt fel de limbaj nonliterare.
Un proverb siberian atât de bun, tonul său atât de expresiv încât încercarea de a crea o limbă Siberian artificială - un adevărat substitut.
limbajul colocvial, după cum am înțeles, include toate tipurile de vocabular care încalcă puritatea vorbirii. Acestea includ adăugarea de jargon este foarte aproape de a le limbaj vulgar (mai ales mat) - le insulta pe cei care le-precum și acei oameni (și nu numai), fenomene, procese, obiecte aud, care au ca scop. În plus, domeniul de aplicare al standardului de limbă în dialect (în dicționar, acestea sunt, de obicei desemnate „regiune.“, Adică, „regionale“), care sunt utilizate numai în anumite zone. Scriitori, de asemenea, mai bine să se abțină de la ei, cu excepția cazului în care o folosesc aceste cuvinte în discursul de caractere.
limbajul colocvial - o rogojină, argou, expresii colocviale și cuvinte, rostite numai în anumite cercuri (de exemplu, între membrii unei profesii). Aceasta include mai multe și dialecte. Limba Nileteraturny de poezie, el nu are nici un drept și nu poate fi utilizat în presa scrisă, la radio și televiziune. În literatura de specialitate este în general folosit pentru a descrie caracterul ca un om de rând sau nu persoană destul de știință de carte.