Sănătate - beneficiu economic sau în beneficiul consumatorului

Bucurându-se

funcţia de comunicare



În prima etapă a modelului au fost evaluate fără a lua în considerare endogenitatea consumului de alcool

În prima etapă a modelului au fost evaluate fără a lua în considerare endogenitatea consumului de alcool

În a doua etapă un model de sistem a fost evaluată în cinci ecuații simultane. Acesta vă permite să ia în considerare:

  • consumul de alcool endogenitatea
  • relație neliniară între consumul de alcool și piața muncii
  • Efectele simultane ale consumului de alcool asupra diverșilor parametri ai pieței forței de muncă
  • deplasarea selectivă


Modele de evaluare realizate pe baza datelor de monitorizare a modului de viață din România și sănătatea populației (RLMS)

Modele de evaluare realizate pe baza datelor de monitorizare a modului de viață din România și sănătatea populației (RLMS)

parametrii investigați ai pieței muncii: ocuparea forței de muncă, salarii, ore de muncă

Diferite măsuri ale consumului de alcool:

  • Faptul că consumul de alcool
  • Frecvența consumului de alcool
  • Doza medie unică de etanol și
  • consumatorii de alcool moderat și excesiv


Impactul pozitiv al consumului moderat de alcool asupra ocupării forței de muncă

Impactul pozitiv al consumului moderat de alcool asupra ocupării forței de muncă

Abuzul de alcool reduce probabilitatea de angajare

Nici un efect asupra salariilor pentru bărbați

randament pozitiv asupra consumului de alcool pe venit pentru femei

Alcoolul nu are nici un efect asupra timpului lucrat ore, cu excepția utilizării unei singure doze de etanol pentru bărbați







Consumul moderat de alcool are un efect pozitiv asupra performanței individului pe piața forței de muncă, creșterea riscului de muncă, salariile și oferta de muncă, exprimat în ore de muncă.

Consumul moderat de alcool are un efect pozitiv asupra performanței individului pe piața forței de muncă, creșterea riscului de muncă, salariile și oferta de muncă, exprimat în ore de muncă.

Abuzul de alcool are un efect negativ asupra ocupării forței de muncă în comparație cu respingerea consumului său pentru bărbați și un efect pozitiv pentru femei

consumatori excesiv de alcool primi salarii mai mari și să lucreze mai multe ore decat non-consumatorii de alcool





Efectul benefic al consumului moderat de alcool este distribuit pe piața forței de muncă, reflectând impactul pozitiv al alcoolului asupra funcțiilor de sănătate, de stres și de comunicare

Efectul benefic al consumului moderat de alcool este distribuit pe piața forței de muncă, reflectând impactul pozitiv al alcoolului asupra funcțiilor de sănătate, de stres și de comunicare

Boala Abuzul de alcool și acționează ca o cauză de handicap, reflectată în scăderea ocupării forței de muncă, ore de muncă și a salariilor, comparativ cu un consum moderat

Prezența diferențelor de gen în efectele alcoolului



Fumatul este considerat de experți cel mai nociv obicei Rumyniyan: țară fumează 65% dintre bărbați și 30% femei.

În România, 59% dintre bărbați fumează și 25% dintre femei (selecția este limitată în funcție de vârstă) și doar 48 de milioane. Omul.

În România fumează în mod constant 67% dintre bărbați și 20% dintre femei și 59 de milioane. Oamenii (proba 4500).

În România fumat 60,2% dintre bărbați și 21,7% dintre femeile cu varsta de 15 ani si mai in varsta si doar 43900000. Man.

În România, 56% dintre bărbați fumează și 15% dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 și mai în vârstă.



În România a produs 413 miliarde de țigări

În medie, fiecare fumator fumat 24 de țigări pe zi.

În România a produs 423 miliarde de țigări.

În medie, fiecare fumator fumat 15 de țigări pe zi.

Consumul mediu de țigări pe zi la bărbați - 18,65, femei - 13,56 unități.



1. Reducerea directă a performanței reale prin reducerea numărului de ore de funcționare de lucru - creșterea pauze în timpul zilei de lucru sau a omisiunilor zi întreagă de lucru a bolii.

1. Reducerea directă a performanței reale prin reducerea numărului de ore de funcționare de lucru - creșterea pauze în timpul zilei de lucru sau a omisiunilor zi întreagă de lucru a bolii.

3. Discriminarea din partea colegilor, clienților sau angajator

3.1. În ceea ce privește comportamentul asociat cu fumatul

___________________________________________________________________________________________________________________

3.2. În ceea ce privește faptul fumatului

4. Diferențele în comportamentul pieței forței de muncă (auto-selecție în profesie și alegerea strategiei de acumulare de capital), asociate cu diferite caracteristici neobservabile (atitudinea față de risc, de auto-disciplina, etc.)



În cazul în care desfășoară oricare dintre primele concepte 2.5 va trebui să respecte următoarea relație:

În cazul în care desfășoară oricare dintre primele concepte 2.5 va trebui să respecte următoarea relație:

Cu cât o Sisoe individuale, amenzi grele din salarii el ar trebui să se confrunte.



Salarii Tip ecuație mintserovskogo:

Salarii Tip ecuație mintserovskogo:

Ecuația Salarizare cu adăugarea de efect fix individalnogo variabil:

ecuație diferență de salarizare în forma:



variabilă dependentă:

Logaritm câștigurilor pe parcursul ultimelor 30 de zile de numerar.

Variabilele controlate (X):

Numărul de ore lucrate în ultimele 30 de zile

Vârsta și vârsta la pătrat

Prezența unei diplome de studii superioare

Sfera de activitate profesională

starea civilă

Numărul de ani a lucrat cu angajatorul curent (+ pătrat)

Tipul de decontare

Auto-evaluarea sănătății

anul anchetei



Indicatori de intensitate fumatului:

Numărul mediu zilnic de țigări fumate

Experiența generală a fumatului - perioada de la momentul în care primele mostre de țigări

Stare fumător:

  • Nu mai puțin de 10 țigări pe zi
  • Nu mai puțin de 10 de ani de istorie fumat
















problemă endogenitatea

Un caracter diferit, în funcție pe grupe de vârstă

Consumul de fumat poate afecta nu instantaneu, dar cu un anumit decalaj











După corecția pentru endogenitate caracteristicile neobservabile la bărbați a relevat nici o relație economică și statistic semnificativă între intensitatea consumului de tutun și a salariilor.

După corecția pentru endogenitate caracteristicile neobservabile la bărbați a relevat nici o relație economică și statistic semnificativă între intensitatea consumului de tutun și a salariilor.

La femei, semnificative doar la statutul unui fumător

Adăugări la regresia stării de sănătate auto-fumător este absolut nici un impact asupra evaluării factorului de intensitate. Se spune ca in domeniul sanatatii intre fumatori grele si restul diferenței nu este un factor important în determinarea diferenței salariale dintre ele.



Sănătatea are tot mai mult un impact asupra probabilității de a fi angajat, mai degrabă decât pe definirea salariilor în rândul celor care sunt deja ocupat.

Efectele asupra sănătății să nu aibă timp să se manifeste suficient de puternic pentru persoanele fizice în această vârstă de la 25 la 55 de ani.

Discriminarea există în raport cu însăși faptul fumatului, dar nu la consecințele negative ale fumatului (mirosul, fumul, tuse, etc)






articole similare