Tales of the World.
Familiarizarea cu povești ale popoarelor lumii. Analiza basme.
Tale - ficțiune poetică. și personajele sale de multe ori trăiesc și acționează într-un anumit moment special „fabulos“, și chiar și un „basm“ spațiu special ( „starea de Far Far Away“). Deși timpul „fabulos“ este foarte similară cu cea în care trăiește un povestitor, dar totuși este o specială, fantastic. De aceea, de multe ori poveste incepe cu introducerile traditionale standard, cum ar fi: „În zilele de vechi, vechi. „“ Asta a fost mult timp în urmă. „Și m. P., care sunt foarte importante pentru a crea o atmosferă de«zână». Pentru a specifica depărtarea, depărtarea timpul „fabulos“, un povestitor recurge la intonație complicate: „A fost în acele zile, când tigrul a fost capabil să fumeze, și animalele - să vorbească cu o voce umană.“ Prezentarea ne pregăti pentru povești și transferat într-o lume de basm.
Basmele, precum și alte lucrări de folclor, a trecut din gură în gură: ascultător curent care aude naratorul este acum greu, spune-i mâine, poate că este, dar în propria mea interpretare, în versiunea sa.
Cele mai stabile din aceste programe este povești poveste, reprezentarea personajelor principale. caracteristici naționale povești sunt determinate de un număr mare tradiții măsură populare ale oamenilor, în special aspectul său inerent poetic. Basmelor românești, la fel ca în basmele unui număr de națiuni europene, dragonul (Dragon), de exemplu, apare ca monstru urât rău, care aduce tristețe, îl răpește pe oameni și așa mai departe. N. Și între popoarele din Orientul Îndepărtat și Vietnam este caracterul pozitiv și un maiestuos aspectul inspira toate aspectele posibile. Faptul este că popoarele din Asia de Est, în baza acestei imagini, care mai târziu a devenit simbol al suveranului, conducătorul suprem, este o zeitate care a fost responsabil de ploaie. Ploaia a fost întotdeauna o preocupare principală a agricultorilor, a popoarelor agricole, un avantaj pentru domeniile lor afectate de secetă.
În basme reflectate fauna și flora din țara în care au apărut aceste povești. Noi nu suntem surprinși, reuniți în poveștile popoarelor din țările tropicale de caractere, cum ar fi tigru, maimuta, crocodil, elefant și alte animale exotice, la fel ca în basmele popoarelor nordice - animalele care trăiesc în zone cu climat temperat sau rece. Cu toate acestea, se poate întâmpla ca într-un basm din Mongolia, țara în care niciodată nu Lions au fost efectuate, cititorul va întâlni acest caracter particular. În astfel de cazuri, avem de-a face cu rezultatul contactului dintre culturi: în Mongolă leu poveste a venit din India, și, probabil, prin carte.
În basme, vom găsi elemente naționale de uz casnic, îmbrăcăminte, descoperi obiceiurile oamenilor și, cel mai important, caracteristicile psihologiei naționale, tipuri de caractere naționale clasă psihologică într-o versiune fantastică. Amintiri din Madagascar, de exemplu, nu știu imaginile eroică datorită faptului că malgașă, națiunea insula, aproape nici un război în istoria sa și lipsa de militantism. În basme ale diferitelor națiuni sunt regi și regi, șefi și vizirii (miniștri), Yanbaev (proprietari) și hakims (conducători și judecători), reprezentanți ai clasei educate în timpurile medievale, și miniștri ai diferitelor religii, preoți, clerici de obicei, mullahs, șeici, indian brahmanii și călugări budiști. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim întotdeauna că aceste imagini sunt fantastice, și un fel, doar regele basme - idealizare zână, dar nu o reflectare directă a ceea ce a existat în realitate.
Cu toate acestea, și animalele - eroii din basme - și amintește de discursul său, și comportamentul oamenilor din țara în care portretizat în aceste povești. În caz contrar, nu se poate, ca un basm a fost întotdeauna o reflectare a vieții oamenilor în dinamica sa, un fel de oglindă a conștiinței naționale.
Acceptată oferă povești de animale, basme și de zi cu zi. povești de animale originea în cele mai vechi timpuri, iar la început au fost legate de preocupările economice ale omului primitiv - pescar și vânător, toată viața lui, și a cărui soartă depindea de succesul său de vânătoare. Eroii acestor povești - animale și basme în ele însele urme de reprezentări primitive, în special totemuri, care sa bazat pe credința în înrudirea oamenilor și animalelor. Omul primitiv a spiritualiza totul în jurul valorii, înzestrat abilitățile și proprietățile lor, „umaniza“ animale. Și ei sunt în basme vorbind unul cu altul, pentru a înțelege vorbirea umană.
Ele reprezintă reîncarnări conștiinței primordiale ale spiritelor, zeități. De exemplu, în basmele ma trăiesc în Asia de Sud-Est, „păun amorous“ personajul principal - o pasăre în penaj luminos - de fapt, există o astfel de divinitate reîncarnat. Cu toate acestea, omul - vânătorul este departe, zeitate mai inteligent - Peacock, în cele din urmă care se încadrează în capcana stabilite pentru el. Asemenea povești se găsesc în popoarele care locuiesc în părți îndepărtate ale pădurii și viața, care este legată de vânătoare, faunei sălbatice.
Există numeroase povești legendare pentru a explica, desigur, este fabulos - certuri și prietenie de animale, diverse accidente și aventuri - de ce animalele nu au aceste sau alte părți ale corpului, de ce, de exemplu, au coada lor, nas această formă, de ce sunt atât de pictate și m. p., de exemplu, pot fi menționate poveste indoneziană „de ce urs coada scurta“ Filipine poveste „Heron și bivol“ african „de ce porci alungite bot“ și altele.
Tales explica originea anumitor obiceiuri ale fiarelor. Pescarilor și vânătorilor mediu apar povești despre care animalele merg tehnicile de pescuit de producție. Desigur, caracatița și șobolanul niciodată de fapt întâlnit. Dar polinezienii din basm „Caracatița și șobolan“ vorbesc despre călătoria fantastică a unui șobolan în cap oceanului caracatiță, pentru care șobolanul îl răsplătit cu nerecunoștință. De atunci, spune povestea, pescarii fac o momeală pentru șobolan tentaculară: caracatita se grabeste imediat la ea.
Într-un stadiu mai înalt de dezvoltare a poveștilor animale transforma într-o alegorie transparentă, și atunci când, de exemplu, în povestea coreenilor sau apare tigrul chinez, nimeni nu se va îndoi că este un lord important. În opinia multora dintre popoarele din Orientul Îndepărtat și din Asia de Sud-Est, tigrul nu este doar un simbol al puterii și a puterii. Tiger a fost venerat ca zeu. Tigrii imagine paza ușa de la intrarea în temple. Imagini de tigru generalii decorat hainele, tigri brodate împodobit bannere de luptă. Dar un tigru feroce în poveștile acestor oameni este dat un rol neobișnuit de stabil de proști care înșeală animale slab, de obicei, un iepure, iepure - un personaj cu o agerime distinctă, îndemînarea, perspicacitatea. Aceeași calitate a caracterizat iepure în basme ale indienilor din America de Nord și fratele iepure SUA afro-americani.
Indonezieni Cunning fiara a fost considerată o căprioară pitic - kanchil, popoarele din Africa sub-sahariana - o rozătoare mici, cum ar fi jerboa sau mangustă. În basme, popoarele Europei în frig este, de obicei, un lup însetat de sânge. Și în Indonezia, imaginația populară pentru acest rol este definit de crocodil. început satiric este foarte comun pentru aceste povești: pentru studenți, distracție râs la tigru nefericit, prin harul unui iepure prins într-o groapă adâncă, peste lup păcăliți sau crocodil înțeles că în poveste ridiculizat asupritori reale și opresori - „puteri care să fie.“ Imagini cu diferite animale dobândesc, prin urmare, caracterul de tip clasă a societății de clasă. Unele animale în mod constant acționează pozitiv, alții - ca fiind negative.
Sunt povești, glume, în care o persoană, cum ar fi în poveste maghiară „Cea mai puternică fiară“, este considerat ochii animalelor. Animalele care au primit toporul pentru coadă, foc de armă strălucitor - neobișnuit pentru scuipatului, etc ...
Se observă că vechile popoare agricole povești despre animale sunt relativ mici, și în multe națiuni din Africa sub-sahariană, Australia și Oceania, indienii americani și eschimoșii sunt extrem de comune și ocupă un loc important în folclorul acestor popoare. basme despre animale sunt deosebit de atractive pentru copii, în Coreea acestea sunt numite - tonhva, adică, povești pentru copii.
Sub basme în viața de zi cu zi, de obicei, se referă la aceste istorii orale, în care caracterul pozitiv ajuta puteri supranaturale, obiecte magice, ajutoare minunate. asistenți Minunate efectua de multe ori o pisică, câine, alte animale.
Central la basmul este imaginea unui erou pozitiv sau eroina, întregul interes al poveștii se concentrează pe soarta sa. Acesta întruchipează idealul național de frumusețe, tărie morală, bunătate, percepția oamenilor de echitate.
Oamenii de știință cred că basm provine din descompunerea comunei primitive, precum și trecerea la o societate de clasă. Se crede că acest lucru a fost atunci când au existat povești de fratele mai mic persecutat nevinovat, o fiica vitrega săracă, orfanul mizerabil. Conflictele în aceste povești ilustrate ca o familie: o ceartă între frați sau pas-mamă și fiică vitregă. Dar, în esență, acestea reflectă relațiile sociale și de clasă mare - fratele mai mare în basme sunt, de obicei, bogați și săraci, Jr., muncitor și iubitor vitregă cu răbdare a îndurat agresiunii mamă vitregă și fiicele ei.
Un erou de basm este cel care a suferit cel mai mult de faptul că a înlocuit relația generică de excludere reciprocă, pentru că rasa a fost împărțit în familii separate. A fost mai tineri membri ai familiei. Ei au pierdut sprijinul public și asistență care au fost extrem de necesare.
Prin urmare, își are originea democratică idealizare persoană dezavantajată în basme. Povestitor este el dă toată simpatia lui, că el devine întruchiparea unui folclor basm asuprit, clasa asuprită în societatea umană, și, desigur, el devine proprietar al celor mai bune calități morale, frumusețea fizică și morală.
Democrat, idealizare Populară a oprimați și deposedati explică în mare măsură de ce eroul preferat al basmului devine, în cuvintele lui E. M. Meletinskogo folclor, un erou, nu un înmugurire. În primul rând, un caracter în narațiune sau caracterul exterior apare ca destul de neatractive - Cenușăreasa rățușca cea urâtă. Dar va deveni o femeie frumoasă și o regină.
De altfel, concepția populară pe care o găsim în basme despre regal, sahul, viața imperială, regal posibil, pe partea de sus a terenului de fericire - prea idealizată. Ea se bazează pe lipsa de cunoștințe printre oamenii de coridoare întunecate ale puterii, intrigilor palat și otrăvit atmosfera de viața de curte, și conducătorul patriarhal idealizării, care este atribuită proprietăților pozitive „suverane“ - justiție, însă înțeles inițial, credință neclintită în faptul că voința sa și dorința este o binecuvântare pentru oameni și țară.
de multe ori cu latura comică descrie „puterile care sunt“ în povești de zi cu zi. În viața reală, povestitor țăran le-a văzut, cu excepția de la distanță, dar greu să se simtă opresiunea și tirania. Și în poveste povestitor curaj spiritual își bate joc de aceste conducători, puterea asupra vieții și a morții sale. În basmul vietnamez „Două îmbrăcăminte conducător birocratic“ important oficial se termină brusc scârboși, în opinia sa, croitorul, care a îndrăznit să ceară, la ceea ce se întâmplă oaspeții riglă du-te într-un costum nou: o mai mică sau mai mare. Ce primește de la croitor condimentată răspuns politicos. La urma urmei, este necesar doar să știe pentru a nu fi confundat, așa cum a coase. „Dacă intenționați să luați în această rochie, chiar mai important de persoane birocratice decât tine, - spune guvernatorul de croitor inteligent - este necesar să se scurteze din față. În cazul în care, cu toate acestea, îl va lăsa la oamenii de rând, ar trebui să scurteze partea din spate. " Dl gândire birocratic, iar el dădu din cap, prin care se dispune coase două rochii diferite. Aici, într-o scenetă mică expusă în mod surprinzător în mod clar esența importante conducătorii birocratice - aroganța lor, prostia și ipocrizia, obiceiul de arc mic la ranguri chiar mai mare și umflat până la oamenii obișnuiți.
poveste de uz casnic vorbește adesea despre ghicitori inteligente sau răspunsuri inteligente, iar bătrânul spirit gri-bărbos bate un băiat inteligent.
Povestea de uz casnic vizibil o nouă atitudine față de ficțiune basm. În unele dintre aceste povești, de fapt, basme sunt parodiat. De exemplu, elemente care sunt prezentate cu aceeași ingeniozitate ca erou poveste magie zână de uz casnic, sunt, de fapt, cele mai frecvente. Dar, cu ajutorul lor erou amăgește dușmanii săi, iar aceste obiecte, ca prin magie, adu-l bogăție. În același timp, eroul îi face de râs dușmanii săi - cei bogați, moșieri, feudali.
În folclorul multor popoare ale lumii, există o imagine a eroului inteligent, inventiv, care a venit din clasele de jos, care lasă un prost dușmanii săi, umflat nobilii și pe cei bogați. Probabil cel mai faimos dintre acești eroi - Nasreddin Hodja, care este eroul de anecdote cicluri de la turci și iranienii, popoarele din Asia Centrală. Acest caracter democratic se simte la fel de predicator liber și la fața locului în moschee unde nu vine să se roage lui Allah, și bazarul zgomotos, și în palatul emirului sau Shah, și casa de ceai de obicei. Imaginea Nasreddin Hodja sa născut în folclorul popoarelor din Orient, dar a căzut în dragoste cu România și Polonia, ucraineni și maghiari.
În valoare de folclor Evul Mediu pentru literatură a fost chiar mai importantă din cauza principiilor lor artistice au fost similare. De exemplu, folclorul religios și literatura medievală încă lipsit de individualizare pronunțat. De aceea, imaginile fantastice și povești sunt pline de colecții de povestiri medievale din China, Coreea, Japonia, Mongolia, Vietnam, persană, indoneziană, thailandeză și poezii laoțiene, franceză „Romance of the Fox“, romanțe, și multe alte lucrări. Mențiune specială merită "Khathasaritsa-Gara" - "Kathasaritsagara" - secolul al XI-poet indian Somo-cameriste; în „Kathasaritsagara“ oamenii de știință numărat mai mult de trei sute de povestiri plug-in, în care povestea este întrețesut cu mitul, apoi o glumă, apoi un roman.
Tales și încă mai au o fascinație imensă pentru noi toți, copii și adulți, iar astăzi le-am citit, asculta la radio. Suntem bucurosi sa ma uit la filme, printre care „Ruslan și Ludmila“, „The Snow Maiden“, „Bag of Bones“, bucurați-vă de „Lacul lebedelor“, „Frumoasa Adormita“ desen animat amuzant se bazează pe și subiecte de basme, ascult opera, „Spargatorul de nuci“ și alte spectacole de balet de poveste. Repertoriile teatrelor pentru copii sunt pline de spectacole, basme, iar cititorul le va suna eu, fără nici o dificultate.
Cu mare succes peste tot în lume sunt în prezent, jocul a început la basme. Personaje de poveste apar în teatru umbra indoneziană, și Dalang (de exemplu, actorul principal) vorbește despre faptele și aventurile lor. Și în Vietnam de caractere poveste înota și se arunca cu capul în apă în timpul concertelor de marionetelor tradiționale de apă. mari pictori, de asemenea, nu a cruțat personaje de poveste. Reamintim Vasnetsov sau Čiurlionis, a cărui operă pătrunde imaginile de basme. Eu nu spun nimic Ilustratorilor de cărți care, desen de caractere fantezie, obiecte magice, și regat de poveste, ne-a dat o lume minunata de imagini vizuale care imaginația noastră, aducând gustul nostru artistic.
Personaje de poveste ilustrată în reliefuri din piatră, marmură, lemn. În unele țări din est, există chiar și un templu în memoria de personaje de poveste aranjate festivități în cinstea lor.
În prezent, în curs de dezvoltare basm literare, strâns legate de folclor, împrumută mult de la. Au existat scriitori, povestitori de pe toate continentele. Este nu numai Dane Hans Christian Andersen sau suedez Astrid Lindgren, dar, de asemenea, vietnameză Hoai fapt, japoneză Miyadzava Kendzi și multe altele. Atâta timp cât există omenirea, ea are nevoie de un vis, și, prin urmare, el nu se poate face fără basm care inspiră, dă speranță, amuzant și reconfortant.