2.1 Procedura de control valutar asupra operațiunilor de export-import
Un rol important în cadrul sistemului de schimb valutar autoritățile vamale joacă de control care efectuează operațiuni de control valută legate de circulația mărfurilor și a vehiculelor peste graniță, în conformitate cu legislația din România privind reglementarea valutară și controlul valutar, articolul 94 din Codul vamal al Uniunii vamale.
Controlul valutar al operațiunilor asociate cu circulația mărfurilor peste frontiera, este de a verifica conformitatea cu autoritățile vamale ale condițiilor de transfer al veniturilor în valută către conturi în bănci autorizate, care au semnat pașaportul tranzacției privind contractele de comerț exterior relevante.
Cu informații fiabile primare, care se aplică în scopuri vamale, precum și în scopuri de control de schimb, și anume, informații despre faptul și calendarul mărfurilor de export sau de import; natura și condițiile monetare și financiare ale tranzacțiilor de comerț exterior; cantitatea, calitatea și prețul obiectelor în mișcare. Odata cu aceasta, autoritățile vamale dispun de resurse umane, organizatorice, financiare, tehnice pentru a efectua operațiuni de control monetare legate de operațiunile de export și import [12], c.144.
Prevederile legislației moneda România privind controlul primirii veniturilor din exportul de mărfuri se aplică tranzacțiilor valutare între rezidenți și nerezidenți, constau în efectuarea de plăți și transferuri prin contul bancar al unui rezident, deschis în băncile autorizate, precum și prin conturi bancare în afara teritoriului România (denumite în continuare - bancă non-rezident) pentru exportate de pe teritoriul vamal al produselor românești, precum și lucrările executate, serviciile prestate, informațiile transmise și rezultatele activității intelectuale elnosti, este inclusiv drepturi exclusive asupra acestora, în conformitate cu acordul de comerț exterior (contractul) încheiat între rezidenți și nerezidenți.
La rândul lor, băncile autorizate ca agenți de control al schimburilor valutare transmit autorităților vamale și fiscale pentru a-și îndeplini funcțiile lor de informații agenților de control monedă în măsura și în modul stabilit de Banca Centrală a România, cu excepția cazurilor stabilite ch.13 articolul 23 din Legea federală „Cu privire la Regulamentul valutar și control valutar“.
Conform Legii „Cu privire la reglementarea valutară și controlul valutar“ Exportatorii sunt obligați să asigure transferul veniturilor de schimb valutar din exportul de mărfuri în conturile lor în valută străină în băncile autorizate în România. Astfel, se transferă veniturile considerate într-un alt cont decât contul exportatorului în banca autorizată specificată în contract, este permisă numai în cazul în care permisiunea exportatoare Central Bank România [16, c.59].
Principiul de bază al mecanismelor de control pentru veniturile in valuta din exportul de mărfuri este de a face schimb de informații între sistemul bancar și autoritățile vamale. Băncile, conturile care sunt creditate veniturile din exportul de bunuri au obligația de a monitoriza fluxul de aceste venituri în contul exportatorului în întregime.
Toate informațiile privind comerțul exterior, necesare pentru punerea în aplicare a controlului, prezintă un exportator într-o formă standardizată și sunt fixate de către organele abilitate.
În scopul de a monitoriza punerea în aplicare a acestei cerințe introduse în România, ca urmare exportatori procedură și agenți de organe de control de schimb:
executarea pașaportului tranzacției;
vămuirea mărfurilor de export;
transfer la băncile autorizate de informații cu privire la transportul de mărfuri de export;
controlul băncilor autorizate de venituri in valuta din exportul de mărfuri;
transferul băncilor autorizate către Serviciul Vamal Federal de informații cu privire la veniturile România valută străină de la exportul de mărfuri;
verificarea finală a informațiilor cu privire la fluxul de câștigurile de schimb valutar din exportul de mărfuri organismelor de control monetare [13], c.44.
Acest manual are ca scop restricționarea și suprimarea tentativelor de către antreprenorii locali ascunde veniturile la export în străinătate, pentru a se asigura primirea deplină și în timp util a România, precum și pentru a combate exportul ilegal de resurse materiale și financiare.
Împreună cu „întoarcere“ a câștigurilor de schimb valutar pentru contractele de export, refluxul de valută străină apare adesea sub forma unor plăți în avans în cadrul contractelor de import, fără a unei livrări ulterioare de bunuri și servicii. Un efect de descurajare a intrat în procedură, atunci când condițiile de plată a plăților internaționale pentru contractele de import este obligatorie prezentarea firmelor românești la banca autorizată a documentelor de titlu pentru a confirma expedierea mărfurilor în România [21, c.78].
Mecanismul de monitorizare a caracterului adecvat al plăților în valută străină pentru bunurile importate, precum și controale de schimb valutar pentru încasările în valută din exportul de mărfuri, face ca o parte importanta a controalelor de schimb valutar, băncile comerciale și consolidează rolul Băncii Centrale a România.
pentru operațiunile de import ale sistemului de control de schimb valutar stabilește controlul asupra validității plăților în valută străină pentru bunurile importate și introduse pentru a asigura conformitatea cu valoarea fondurilor în valută străină convertite la plata pentru bunurile importate, costul efectiv importate în România de bunuri [10, c.100].
Efectul sistemului de control de schimb valutar se aplică:
operațiuni de schimb valutar în ceea ce privește mărfurile importate în România, în conformitate cu regimurile vamale „punerea în liberă circulație“, „re-import“, „antrepozit vamal“, „magazin duty-free“, „prelucrare pe teritoriul vamal“, „prelucrarea mărfurilor sub control vamal de control „“ admitere temporară „“ zonă scutită de taxe vamale „“ antrepozit liber „“ refuz în favoarea statului „“ distrugere“, sau mărfurile importate în temeiul contractului și destinate în mod direct și exclusiv pentru re-export (vamuire pentru otoree produse de alimentare timp declarația vamală de marfă) este supusă prezentării la copiile biroului vamal de tranzacții pașaport;
tranzacții care sunt decontate integral sau parțial furnizate în valută străină.
Documentul de bază al controlului monedei este afacere pașaport. Acesta este un document de control valutar, care este utilizat pentru a ține evidența tranzacțiilor de schimb valutar între rezidenți și nerezidenți (plăți și transferuri prin conturile rezidentului).
Acest document este utilizat de către importatorii și exportatorii pentru a confirma validitatea operațiunii de plată (contract). pașaport tranzacție permite Serviciului Federal Vamal și controlul de schimb valutar al băncii pentru a urmări transferurile ilegale în străinătate de valută. Pașaportul de tranzacție este eliberat la banca, care deservesc importatorul (exportatorul), acesta se realizează ulterior funcțiile de control al monedei.
Compania-importator (exportatorul) prevede banca a finalizat pașaportul de tranzacție, în dublu exemplar, împreună cu o copie certificată a contractului economic extern. cecuri bancare pentru conformitatea cu dreptul contractual internațional român, verifică corectitudinea tranzacției pașaportului (potrivire contractul), iar apoi semnează identificarea tranzacției și transmite o copie a importatorului (exportatorul) [12, c.45].
Pentru înregistrarea vamale de import sau declarația de export este necesară pentru a oferi un supervizor certificat o copie a pașaportului tranzacției și precizează detaliile (numărul și data) la plasarea mărfurilor sub regimul vamal declarat, în cazul în care circulația mărfurilor prin partea a frontierei vamale a uniunii vamale, care trece prin frontiera vamală a uniunii vamale, sau să le schimbe regimul vamal se efectuează în conformitate cu contractul, care, în conformitate cu legislația română și alte acte juridice ale spread-urilor din România Cerința Xia pentru a obține o tranzacție pașaport, atunci numărul pașaportului tranzacției specificat în declarația vamală de marfă (denumit în continuare GTE).
Acest lucru este necesar pentru a ține evidența cu privire la orice certificat de tranzacție (contract) bani au fost transferate în străinătate și cât de multe bunuri (servicii, lucrări) au fost livrate și executate.
Pașaportul tranzacție nu este disponibilă atunci când plasarea mărfurilor sub regimul vamal de tranzit vamal, livrările de călătorie, precum și alte proceduri vamale speciale (secțiunea 5 din capitolul 27 și secțiunea 6 din capitolul 32 din Codul vamal al Uniunii vamale)
Nu necesită re-prezentarea pașaportului tranzacției și detaliile detaliilor acestuia (numărul și data), în declarația vamală, în cazul în care pașaportul de tranzacție este prin plasarea mărfurilor pe baza aceluiași contract pentru regimul vamal declarat anterior (în acest caz, declarația prin depunerea unei declarații vamale de marfă în caseta 28 numărul 1 indică codul procedurii vamale, cu declarația că reprezintă pașaportul tranzacției);
Ea nu are nevoie de prezentarea pașaportului tranzacției și detaliile detaliilor acestuia (numărul și data), în declarația vamală atunci când declararea mărfurilor, care nu prevăd plata sau primirea unui contor a contractului încheiat în comiterea tranzacțiilor de comerț exterior.
Autoritățile vamale nu dau permisiunea de la camera sub regimul vamal declarată a mărfurilor exportate de pe teritoriul vamal al Uniunii vamale, precum și modificările procedurilor vamale exportate anterior de pe teritoriul vamal al Uniunii vamale a mărfurilor (cu excepția modificărilor survenite în regimul vamal în legătură cu importul lor pe teritoriul vamal al Uniunii vamale ), în caz de eșec al tranzacției pașaport (certificat de tranzacție copie, certificată în conformitate cu procedura stabilită);
Autoritățile vamale române permit prezentarea pașaportului tranzacției (copia pașaportului tranzacției), în conformitate cu procedura și condițiile prevăzute de articolul 183 din Codul vamal al uniunii vamale, iar în caz de imposibilitate de depunere a declarației mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Uniunii vamale, precum și modificări ale procedurilor vamale înainte importate pe teritoriul vamal al Uniunii vamale a mărfurilor (cu excepția modificărilor survenite în regimul vamal), în cazul eliberării mărfurilor de către autoritatea vamală înainte de depunerea declarațiilor vamale și (articolul 150 și st.197 Codul Vamal al Uniunii vamale), o astfel de permisiune se eliberează pentru o perioadă de cel mult 45 de zile de la data eliberării mărfurilor de către autoritatea vamală.
În conformitate cu alineatul 5 al articolului 183 din Codul vamal al Uniunii vamale, declarația vamală a mărfurilor pot fi prezentate sub formă de documente electronice [10], c.122.
O tranzacție pașaport este în conformitate capitolul 6 Instrucțiuni №138-și Banca Centrală a România
Pentru a obține o tranzacție pașaport în bancă, în același timp, trebuie să fie:
Două copii ale pașaportului a tranzacției, completat în conformitate cu anexa 4 la Instrucțiunea №138-I;
Contract (contract), care reprezintă baza pentru tranzacțiile valutare pe contract (acord de împrumut);
Rezoluție autoritate monetară pentru a efectua operațiuni de schimb valutar în cadrul contractului (contractul de împrumut), precum și pentru a deschide un cont într-un rezident bancar al unui nerezident, în cazurile prevăzute de actele legislative moneda România;
alte documente prevăzute la alineatul 4 al articolului 23 din Legea №173-FZ necesară pentru a obține un pașaport, în conformitate cu procedura stabilită de Instrucțiunea №138-I.
Toate documentele trebuie să fie valabile la data depunerii agenților de control al monedei.