Mama - M. A. Meyn a venit de la familia polonez-german rusificat, a fost un pianist talentat, un elev al lui Anton Rubinstein. Ea a cântat la pian frumos „a inundat muzica pentru copii“, așa cum poetul pune-l mai târziu. Ca un copil, din cauza bolii mamei sale (tuberculoza) Tsvetaeva a trăit o lungă perioadă de timp în Italia, Elveția, Germania; întreruperi în învățământul secundar realimentat studiază în școlile-internat din Lausanne și Freiburg.
Mama a murit tânăr în 1906, și creșterea două fiice - Marina și Anastasia - și-a consolidat fratele lor, Andrew a fost o chestiune de profund, care a iubit tatăl lor. El a încercat să dea copiilor o educație temeinică, cunoașterea limbilor europene (Marina fluent în franceză și germană), în orice mod posibil de a încuraja familiarizarea cu clasicii literaturii interne și externe și art.
Familia Tsvetaeva a trăit într-o casă confortabilă de una dintre vechile benzi Moscova; vară în orașul Kaluga Tarusa, uneori, de călătorie în străinătate. Toate acestea au fost atmosfera spirituală care a suflat copilăria și tinerețea lui Mariny Tsvetaevoy. Ea a simțit în curând independența în gusturile și obiceiurile lor, ferm apărat proprietatea naturii sale în viitor. Șaisprezece ani a efectuat o excursie independentă la Paris, unde a urmat un curs la Sorbona literatura franceză veche. În timp ce studia în școlile private din Moscova, acesta diferă nu numai asimilarea obiectelor programului obligatoriu, ca lățimea de interesele lor culturale comune.
Scrie poezie Marina începând de la vârsta de șase ani, și al XVI-lea ziua de nastere a sărbătorit prima publicare în presa scrisă. La începutul carierei literare Tsvetaeva asociate cu termenii simboliștilor Moscova. Ea sa întâlnit cu Valeriem Bryusovym, a avut o influență semnificativă asupra poeziei ei timpurie, poetul Ellis Kobylinsky, a participat la activitățile de cluburi si studiouri de la editura „Musaget“. Nu mai puțin semnificativ a fost impactul asupra lumii ei poetică și artistică a casei Maksimilyana Voloshina în Crimeea (Koktebel Tsvetaeva a rămas în 1911, 1913, 1915, 1917).
În primele două cărți de poezii ( „Evening Album“ și „Lanterna magică“) și poezia „Witch“ Marina Tsvetaeva descriere amănunțită a vieții de familie ( „sali“ pentru copii, oglinzi și portrete), pe jos pe bulevard, lectură, lecții de muzică, relații cu mama și sora lui simulează jurnalul scolarita că, în această atmosferă de „copil“ poveste sentimentală crește și se alătură poetic. orientarea jurnal confesională subliniază dedicarea „albumului Evening“ Memory Bashkirtsevoy Marii. Maria Bashkirtseva - artist roman care a scris cartea „Jurnal“, în franceză. În poemul „pe cal roșu“ povestea de a deveni un poet ia forma de balada de basm romantic.
Poetic mondială și mitul
Următoarele carte „puncte de referință“ și „navă“, care prezintă maturitate creatoare Tsvetaeva, salvate se concentreze pe jurnal și basm, dar este transformat într-o parte a mitului poetic individuale. În centrul unui ciclu de poezii adresate poeți contemporani Alexander Blok, Anne Ahmatovoy, Sofia Parnok dedicate persoanelor istorice sau eroi literari - Marina Mniszek, Don Juan și altele - personalitate romantică, care nu poate fi înțeles de către contemporanii și urmașii săi, dar și nu caută o înțelegere primitivă de simpatie filistine. Tsvetaeva, într-o oarecare măsură, identificându-se cu personajele sale, le dă posibilitatea vieții în afara spațiului și în timp real, tragedia existenței lor pământești compensată aparținând lumii mai mare a sufletului, iubirea, poezia. Lumea acestor poeme este în mare măsură iluzorie. Dar, în același timp, devenind elasticitate linie poetică mai puternică, gama de voce extinsă dezvăluie adevăratul sens al intonație, este clar există o dorință de mod concis, scurt și expresiv, în cazul în care totul este clar, precis, rapid în ritm, dar în același timp, profund liric. Luminozitate și metafore neobișnuite, precizia și expresivitatea epitetului, varietatea și flexibilitatea intonației, bogăție ritmică - scrisul original, tânăr Tsvetaeva.
Una dintre cele mai importante imagini ale acestei perioade de creativitate Tsvetaeva - imaginea Rusiei antice. Ea apare ca element al Riot, auto-voință, sufletul orgie neîngrădit. Există o imagine a unei femei rebeliune trădat, dat în mod arbitrar la capriciile inimii, în deplină încredere totală, ca și cum să se elibereze de sub ea, sprijinindu-se în mare măsură pe opresiunea-limită de vârstă. Dragostea incapatanata ei, nu tolerează nici un obstacol, plin de îndrăzneală și putere. Ea - a strelchiha revoltele Zamoskvoretskaya, vrăjitoare, prințesa, rătăcitor călătoriilor de lungă durată, participantul a bandei jaf, atunci aproape Boyarynya Morozova. Russ ei cântă, plângându, dans, și hulește bogomolstvuet lățime natura irepresibilă rus plin.
Așa a fost cu ea întotdeauna, pe întreaga perioadă a vieții ei grea în străinătate. Lupta împotriva sărăciei curaj și a bolilor, într-o atmosferă de înstrăinare totală de cercurile literare emigrați, care suferă de singurătate morală, ea nu a lăsa să iasă din mâinile pen-ului, crearea de poezie.
Cu toate acestea, au existat oameni care încercau să ajute un poet talentat. Sub una dintre poeziile ( „Mâinile sunt date pentru mine“), Marina Tsvetaeva (un sfert de secol după ce a fost scris) este marcat ca este axat pe Nicodim Plutser-Sarna, care „a fost capabil să mă iubească“, „capabil de a iubi acest lucru dificil - mine“. S-au întâlnit în primăvara anului 1915, și Nicodim a fost unul dintre sinceritatea prietenilor ei, a ajutat, sprijinit în situații dificile de zi cu zi.
Astfel de lucrări ca odă „mulțumesc bogat“, „pieton Oda acoperi“ - este agresiv versetele-incriminatoare caracter. În aceste și în alte poeme ale acestei perioade se desprinde de protest furios împotriva prosperitatea mic-burghez. Chiar și povestea propriei sale soarta se transformă într-un amar, supărat și, uneori, de reproș hrănite comandanților, smug vieții.
„Poemul End“ - o, multi-o parte a unui dialog detaliat privind separarea, în cazul în care mod deliberat conversații de fiecare zi, brusc, abrupt, blânzi, the rău ironic, a avut loc ultima călătorie prin oraș despărțit pentru totdeauna.
Mult mai greu „Poem Scari“, în cazul în care o scară de sărăcie urbană populat la domiciliu - o imagine simbolică a tuturor necazurile de zi cu zi și necazurile celor săraci pe fondul bunăstării bogat și de succes. Scara prin care urcând și coborând pe care sa furișat lucruri mizerabile săraci și grele de mobilier bogat.
Cea mai importantă poate fi considerat poemul „Pied Piper“, numită „satira lirică.“ Marina Tsvetaeva a profitat de legenda medievală occidentală despre modul in 1284 un muzician ambulant livrat Gammel oraș german de la invazia de șobolani. El le-a condus de-a lungul sunete de flaut lui, și le-au înecat în râul Weser. moneybags Primăria nu-l plătească un ban nu este. Și apoi un muzician joc flaut, condus de un oraș de copii mici în timp ce părinții lor au ascultat o predică biserică. Copiii, care a urcat pe munte Koppenberg înghițit razverzshayasya sub abis. Dar aceasta este doar evenimentele de fundal externe, care au impus satiră ascuțită, vorbesc împotriva oricăror manifestări de sărăcire spirituală.
În exil în timpul imaginii în schimbare a România în activitatea Tsvetaeva. Homeland este prezentat într-o nouă înfățișare, nu clopot stilizat vechi Rus. sentimentele Tsvetaeva diferă de nostalgie emigrantă obișnuită, pentru care, de regulă - visul de restaurarea vechii ordini. Ea scrie în mod specific despre noua Românie, inspirat de dragostea pentru patria sa și poporul său.
Pentru tine în fiecare mușchi
Stai - și mândru
Spre deosebire de versete care nu au primit în recunoașterea mediului emigrantului (poezia într-o tehnică inovatoare Tsvetaeva văzut scop în sine), succesul său bucurat de proză, ușor acceptă și editorii a avut loc în anii 1930 sale de lucru la sol. „Emigrarea mi un romancier face. „- Am scris Tsvetaeva. proza ei - „Pușkin meu“, „Mama și muzică“, „Casa de la Old Pimen“, „Povestea lui Sonechka“, amintiri de Maximilian Voloshin ( „Living vii“), M. A. Kuzmine ( „vânt neobișnuit din“ ), Andrew White ( „spirit captivă“), Boris Pasternak, Valery Bryusov și alte linii de legătură de memorii artistice, proză lirică și filozofie, pentru a recrea biografia spirituală a Tsvetaeva. Pentru scrisori adiacente proză ale poetului Boris Pasternak și Rainer Rilke. Este un fel de un roman epistolar. De asemenea, transferurile de Marina Tsvetaeva a plătit o mulțime de timp. În special, tradus în franceză paisprezece poeme ale Pușkin.
Toate lucrările de Tsvetaeva maximalism inerente romantic, motive singurătate, fatalitate tragică de dragoste, de respingere a vieții de zi cu zi, intonație și expresivitate ritmică, metaforică. Inerent poezie Tsvetaeva confesional, tensiune emoțională, energia sentimentelor determină limba specifică, marcată de compactitatea de gândire, desfășurarea rapidă a acțiunii. Cele mai remarcabile caracteristici ale poeticii originale Tsvetaeva în toate perioadele vieții au fost intonația și varietatea ritmică (folosit versetul raeshny, adică versetul accentual cu rimă asociat, ditties ritmicitate, originile populare de cea mai evidentă în poemele, basme „țarului Maiden“, „Bun“ ), contraste stilistice și lexicale (vernaculară de uz casnic și realități fundamentate la exaltare de mare stil și imagini biblice), de exemplu:
Bea - nu mă îmbăt. Suspin - și o respirație uriașă.
Și sânge murmurînd huruit subteran,
Deci noaptea, perturbând somnul lui David,
Regele Saul a fost sufocare.
Alte caracteristici ale poeziei Tsvetaeva lui - o sintaxă neobișnuită (indurație versetul abundă semnul „cratimă“ este adesea înlocuit omite cuvântul), de exemplu, „... Prin placa - în sus - în camera de culcare - și bine“, experimente cu sunet (de exemplu, constanta harping armonii paronimice ; paronime - este similar cu un sunet diferit, dar în sens al cuvântului, de exemplu, „amărăciune la cald“), și altele.
V. A. Rozhdestvensky Tsvetaeva a scris de poezie: „Puterea de poeziile sale nu sunt în imagini vizuale, și, într-un flux de fascinant tot timpul în schimbare, flexibil, care implică un ritm. Apoi a ridicat solemn, casa conversațional, piesa-raspevnosti, The PERT-batjocura, ei în intonația bogăția jocul lor trece de maiestrie discurs rus flexibil, expresiv, etichetat și încăpătoare ... poeziile sale - întotdeauna un seismograf sensibil al inimii, gândul de orice emoție deține un poet. "
Biografi au acordat atenție acestui fapt, mult poetului decizie aleatoriu: cu puțin timp înainte de moartea sa, reprezentând ultima colecție de poezie, Marina Tsvetaeva a deschis poemul său „am scris pe ardezie ...“, care a fost dedicat soțului ei.
Referințe.
Marele Enciclopedia de Chiril și Metodiu.
„Marina Tsvetaeva. Lucrări. " Tom 1-2. București, Fiction, 1984.