Potrivit românesc Constituția (Art. 130), administrația locală exercitată de către cetățeni prin intermediul unui referendum, alegeri, alte forme de exprimare directă a voinței, prin organele alese și alte ale autonomiei locale.
Astfel, administrația publică locală din România - un sistem de organizare și activități cetățenilor, care reprezintă un set de forme și instituții de exprimare directă de organizare, precum și organele alese și alte ale autonomiei locale, care este asigurată de o populație decizie independentă a problemelor locale.
1. Un rol special în punerea în aplicare a administrației publice locale joacă o democrație directă, inclusiv diferite forme de exprimare directă a voinței populației sau grupuri specifice care trăiesc în limitele unităților administrativ-teritoriale în care se auto-guvernare locală.
Acest rol este determinat în primul rând de faptul că, printr-o serie de forme de democrație directă, cum ar fi alegeri, întâlniri publice, și altele, cu condiția formarea și funcționarea celor mai importante elemente ale sistemului de auto-guvernare locală. În acest sens, putem spune că practica forme de auto-guvernare locale ale democrației directe și reprezentative se împletesc, se completează reciproc.
În plus, rolul democrației directe în administrația locală este determinată și de faptul că unele dintre formele sale (de exemplu, referendumuri locale, întâlniri (adunări) ale cetățenilor, etc.) sunt ele însele parte din sistemul administrației publice locale, ceea ce face parte integrantă.
Astfel, formele de exprimare directă, prin care cetățenii să pună în aplicare în mod direct administrației publice locale, sunt de asamblare alegeri referendum (ansambluri), și altele.
Referendumul local - un vot popular pe cele mai importante probleme ale autonomiei locale. Deciziile adoptate prin referendum sunt definitive, în care nu este nevoie de nici o aprobare și sunt obligatorii pe teritoriul respectiv. Astfel, referendumul este o modalitate de a aborda în mod direct populația diferitelor aspecte ale administrației publice locale.
Acesta este motivul pentru care țara a efectuat recent lucrări ample cu privire la crearea unui astfel de sistem electoral a început, ceea ce ar fi în deplină concordanță cu tendința de timp. Acest lucru va necesita o actualizare substanțială a tuturor existente în legislația electorală românească.
În conformitate cu prevederile principale ale alegerilor pentru alegerile autonomiei locale la autoguvernarea locală - o reuniune a reprezentanților (.. gândire, comitetele municipale, etc.) sunt realizate de către cetățeni din România pe baza votului universal, egal și direct prin vot secret. Principalele prevederi includ abilitatea de a combina sistemul majoritar în circumscripții cu un singur membru, pe baza unor criterii uniforme pentru autoritatea locală de reprezentare cu un sistem proporțional de alegerile pentru organele guvernamentale locale.
În conformitate cu prevederile de bază ale dreptului de a alege și de a fi aleși în administrația locală aparține fiecărui cetățean din România, în mod constant care trăiesc pe teritoriul și sub 18 ani. Ele nu pot vota sau a fi ales cetățeni găsit incompetent de către o instanță, iar cetățenii ținuți în locurile de privare de libertate în temeiul unei hotărâri judecătorești executorii.
Candidații pentru organismele reprezentative ale autonomiei locale sunt numiți de către asociațiile electorale și grupurile electorale. Principalele prevederi cu privire la alegerile pentru organele administrației locale stabilesc că asociațiile electorale, au dreptul de a desemna candidați sunt regionale partide (locale) ramură-federale, mișcări și alte asociații obștești, din care carta a fost înregistrată de către Ministerul Justiției din România și prevede participarea la alegeri; filialele locale ale partidelor și mișcărilor regionale, al cărei statut este înregistrat în modul prevăzut și prevede participarea la alegeri; filiala regională a blocurilor, asociații obștești, stabilite pentru perioada electorală.
În același partid, mișcarea nu poate face parte din mai mult de o asociație electorală. O parte, în cazul apariției mișcării blocului nu poate acționa ca o auto selectivă combinare.
Principalele prevederi cu privire la alegerile pentru autoritățile locale furnizează temeiul juridic pentru adoptarea autorităților publice ale subiecților din România actelor lor cu privire la alegerile pentru organele guvernamentale locale. Prin urmare, procedura pentru alegerile autonomiei locale sunt stabilite de fiecare subiect al federației, are propriile sale caracteristici.
Una dintre cele mai populare forme de democrație directă, cea mai accesibilă cetățenilor și reprezintă un mijloc de auto-organizare, autoritățile publice, cetățenii se întâlnesc.
Asigurarea cetățenilor posibilitatea de a combina discuții colective și de luare a deciziilor, cu o activitate personală și de inițiativă, sunt exprimate în întrebările lor, discursuri, participarea la vot, reuniuni joacă un rol important în sistemul administrației publice locale, reprezintă o formă de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a unei varietăți de funcții de management.
Rata de încărcare în anul nu poate depăși valoarea de 3 la suta din legal 12 de lucru dimensiune minimă de plată lunară pentru persoane fizice și pentru persoanele juridice - 3 la sută din fondul anual de salarii, calculat pe baza dimensiunii specificate salariul minim lunar legal.
În ultimii ani, rolul reuniunilor, adunări ale cetățenilor diferă în mare măsură. Dacă înainte de acestea au acționat împreună cu autoritățile locale, astăzi, în orașele mici de asamblare urbane și rurale, adunări ale cetățenilor din ce în ce acționează în calitate de autorități publice și, împreună cu un ales șef al administrației publice locale să efectueze toate funcțiile administrației publice locale, în care organismele reprezentative în astfel de cazuri nu sunt formate.
Schimbat și procedura de convocare reglementarea și desfășurarea reuniunilor, adunări ale cetățenilor ca o formă de auto-guvernare teritorială a populației. Astăzi, aceste probleme nu sunt la nivel federal, cât și la nivelul regiunilor României și a autorităților locale care iau statutele sau regulamentele care reglementează exercitarea autonomiei locale.
În plus față de referendumuri, alegeri, reuniuni (adunări) ale cetățenilor în practica autonomiei locale sunt utilizate, precum și alte forme de democrație directă. Acestea includ: discutarea populației de probleme de importanță locală, proiectele de decizii ale guvernelor locale, sondaje de opinie publică, plângeri individuale și colective ale cetățenilor în autonomiei locale, și multe altele.
În teritoriile, inclusiv mai multe așezări urbane sau rurale, deciziile comune ale administrațiilor locale pot fi create administrația locală unică a teritoriilor în cauză.
Autoritățile publice locale sunt alese (formate) timp de doi ani.
În zonele urbane și rurale cu o populație de până la 5 mii. Omul administrația locală poate fi realizată direct de către popor prin întâlniri, adunări și alegerea șefului administrației publice locale, care raportează în mod periodic la Adunare, o adunare.
În prezent, șeful administrației publice locale, de regulă, sunt numiți.
Autoritățile alese și alte organisme de auto-organizează împlinirea locală a legilor românești, decretele prezidențiale din România, decizii ale Guvernului român, legislative și alte acte juridice ale entităților românești, asista autoritățile federale situate pe teritoriul lor, și publice ale entităților din România coordonează activitățile teritoriale de auto-guvernare a populației.
Numele șefului administrației publice locale, organul ales reprezentativ al autonomiei locale și ordinea de alegere (formarea), inclusiv de lucru pe bază de program integral (plătite), alte probleme de organizare și activități ale administrației publice locale la subiecții România determinate prin acte juridice ale entităților românești, ținând seama de istoric, național și a altor tradițiile și condițiile locale.
3. O parte integrantă a sistemului administrației publice locale sunt organele teritoriale de auto-guvernare a populației. Acestea includ sfaturi sau comitete districte, complexe de locuințe, orașe, sate, consilii sau comitete de străzi, cartiere, case.
Organele teritoriale de auto-guvernare publică a populației sunt create la inițiativa cetățenilor pe baza voinței lor voluntare. Ele sunt caracterizate de principiul teritorial de organizare și activități, un caracter reprezentativ, forma socială și de natură auto-administrativă.
4. Experiența arată că orașe, zone rurale, în vederea punerii în aplicare mai eficientă a administrației locale sunt unite în cadrul Asociației. În prezent, înființat asociații, cum ar fi Uniunea orășelor mici, Uniunea orașelor din România, asociația orașelor mici și mijlocii, și așa mai departe. N.
asociații de drepturi (asociații) ale administrațiilor locale sunt definite în cadrul competențelor delegate acestora de către fondatori. Asociația Carta (Asociația), aprobat de adunarea fondatorilor și înregistrate de către Ministerul Justiției din România.
Practici și alte forme de asociații ale autorităților locale. De exemplu, decizia comună a organelor autonomiei locale din mai multe zone pot fi create de către o singură autoritate locală, înzestrată pe bază de contract, parte a autorității sale de a stabili un guvern local.
5. Conform Constituției române (Art. 131), administrația locală se desfășoară în localitățile urbane și rurale și în alte teritorii, luând în considerare tradițiile locale istorice și de altă natură. Prin urmare, baza teritorială a autonomiei locale sunt așezările urbane și rurale. În ceea ce privește „alte domenii“ menționate Constituția română, conceptul ar trebui să fie concretizată de către autoritățile publice din România, în care subiecții le-au adoptat acte privind organizarea autonomiei locale pe teritoriul lor. Astfel de teritorii în care se auto-guvernare locală, poate, în special, de a acționa pe teritoriul zonei, inclusiv unele așezări urbane sau rurale, guvernele locale, care au decis să instituie un singur organism de auto-guvernare locală în teritoriile lor, și așa mai departe. D. Constituția România, securizarea bazei teritoriale a autonomiei locale, se afirmă că o schimbare în limitele teritoriilor în care autonomia locală se va face cu luarea în considerare a avizului Sunt comunitățile locale în cauză (art. 131). Cu sistemul administrației publice locale este strâns legată de structura organizatorică, aceasta este o condiție importantă pentru eficiența administrației publice locale. Aceasta trebuie să corespundă sarcinilor și funcțiilor administrației publice locale, servesc drept combinația optimă a intereselor locale, regionale și naționale. Conform Constituției România (Art. 131) Structura este determinată de populația administrației publice locale, în mod independent.