O metodă de transmitere de vorbire străină
Informații generale.
În conformitate cu aceste obiective în limba de a dezvolta metode speciale de transmitere a celuilalt discurs: 1) forme de transmitere directă (vorbire directă), 2) forme de transfer indirect (vorbire indirectă). Oferte cu vorbire directă este special conceput pentru reproducerea exactă a altuia vorbire (conținut și formă), și oferă un discurs indirect - numai pentru transmiterea conținutului altora. Aceste două forme de transfer al celuilalt discurs sunt cele mai comune.
vorbire directă.
1) Znoba cu furie șapcă aruncat la pământ.
- Imperialismul cu burghezia - în iad! (Sun Smith).
2) Rubanuv, a aruncat sabia, amenințând cu ochii:
o singură propoziție. În al doilea exemplu - cuplat la această propunere cu vorbire directă.
La fel ca grindina pe acoperiș staniu, zastukotali plânge:
- Katisya otsedova! te Coy. L-am întrebat?!
- De ce nu să ne semene? (Solochov).
vorbire directă este proiectat pentru reproducerea precisă a formei altuia vorbire. În vorbire directă poate include una sau mai multe propuneri, diferite în structura, intonație, modalitatea, programul lor de timp. În vorbire directă reprodus orice conversație live de design, inclusiv cele care încorporează interjecție, de manipulare, de vorbire diferite de intrare și alte elemente caracteristice pentru comunicare de vorbire în direct (a se vedea. Exemplele de mai sus).
Notă. Recent, non-ficțiune, în special în ziar, genuri pe scară largă așa-numitul discurs deschis sau liber, direct. În contrast cu vorbirea directă reală, vorbirea directă deschisă permite un transfer liber al celuilalt discurs, în special, reducerea acesteia, o generalizare a anumitor dispoziții, lipsit de exprimare directă literală și, în același timp, este capabil de a transfera toate caracteristicile forma altora. În structura sa, oferă un discurs deschis directă sunt similare cu propuneri de vorbire, de fapt directe.
Scrisoarea a fost deschisă vorbire directă între ghilimele nu este. De exemplu: Experiența a venit la noi, treptat, - spune el grupuri mici Luidzhi Gaya-ni.- au fuzionat și transformate în forțe de luptă. Multe exploateaza in contul lui Alexander Byankochini (de ziar).
Discursul raportate.
Propunerile de vorbire indirecte sunt propoziții complexe cu clauze subordonate izjasnitelnyh-obiect (vezi. § 78). De exemplu: Petru a spus că va aștepta pentru mine în seara; Petru a întrebat când voi fi liber; Petru mi-a cerut să nu fie târziu.
În discursul indirect nu poate fi exprimată de intonație distinctiv al altora.
parte paranazale conținând vorbire indirectă, se referă la unul dintre cuvintele principale care au nevoie de distribuție obligatorie. Deci, gama de cuvinte, introducerea de vorbire indirectă, gamă mult mai restrânsă de cuvinte, introducerea de vorbire directă: vorbirea indirectă este introdusă numai cuvinte, punctele direct discursul sau gândit (spune, a spus, gândire, a cerut, a cerut, a ordonat, o întrebare, o idee, etc.).
În cazul în care problema într-o altă intonație de vorbire sau decorat doar cu ajutorul particulelor interogative în întrebări indirecte dacă este utilizat (sau o combinație acolo. Sau) Uniunea particulelor. De exemplu: am fost întrebat dacă aș fi de acord să citească un alt curs. Miercuri Nu citiți dacă acceptați un alt curs?
Dublu discurs indirect.
În ultimele trei fraze ale acestui pasaj este transmis discursul străin ca dublu indirectă.
Dubla discursul indirect nu are forme sintactice speciale. Cu vorbirea indirectă l aduce folosirea pronumelor, cu vorbirea directă - libertatea relativă în caracteristicile de transmisie ale unui discurs ciudat în vorbire indirectă poate fi transmis la diferite tipuri de intonatie de exprimare, inclusiv diferite modele de propoziții interogative și exclamativ; propuneri mezhdometnyh de tratament, diverse particule, tipice de conversație plină de viață, care, în vorbirea indirectă nu poate fi transferat.
Mult mai liber decât în mod indirect transmis discursul indirect și diferite de expresie se transformă, și modele sintactice non-libere, care sunt tipice pentru o conversație live.
„Ceea ce în trecutul meu este nici o crimă?“ - se întrebă el, încercând să se agațe de unele amintiri luminoase ca se încadrează într-un abis se agață de tufișuri.
școală de gramatică? Universitatea? Dar aceasta este o înșelăciune. A studiat prost și a uitat ce a fost învățat. Serviciul pentru comunitate? Aceasta este, de asemenea, o înșelăciune, pentru că el nu a făcut nimic în serviciu, salariul primit de darul și serviciul său - această deturnare de fonduri atroce, pentru care nu este judecat (Cehov).
În acest pasaj, discursul indirect dublu (paragraful 2) se înlocuiește cu o linie dreaptă; este un fel de dialog intern, răspunzând la întrebarea adresată în formă de vorbire directă.
Ea a ieșit și se uită la ceas: era de cinci până la șase minute. Și ea a fost surprins de faptul că timpul trece atât de încet, și a fost îngrozită că, până la miezul nopții, atunci când oaspeții se dispersează, există încă șase ore. În cazul în care să-l omoare pe ora șase? Ce expresii pentru a vorbi despre? Cum să se comporte cu soțul tău? (Cehov).
În acest paragraf, descrierea gândurile și sentimentele eroinei înlocuiește cu vorbire dublă indirectă.
După cum se poate observa din exemplele din forma de exprimare indirectă transmise adesea nevyskazyvaemye gânduri ale eroului. Prin urmare, în frazele precedente sunt adesea (dar nu întotdeauna) verbe place să gândească, să-și amintească, să se simtă regret, vă faceți griji, și altele.
Trecerea aparatului, tema altora.
Subiectul discursului altcuiva poate fi exprimat într-o propoziție simplă, folosind suplimente cu verbe cu sensul de vorbire sau gândit. De exemplu: Tinerele fete și Gnekker spun fugile, contrapunct, cântăreți și pianiști, de Bach și Brahms, și soția lui, temându-se că nu este suspectat de ignoranță muzicale, zâmbete simpatice la ei și murmură: „Este minunat. Într-adevăr? Spune-mi. (Cehov).
În prima parte a unei propoziții compus menționat doar obiecte ale celuilalt discurs, iar al doilea - un alt vorbirea este reprodusă în formă de vorbire directă.
Obiectul, obiect al altei vorbire poate fi specificată în partea izjasnitelnyh subordonată, în cazul în care corespunde indicelui principal al cuvintelor cu prepoziții, despre (faptul despre asta). De exemplu: Mama mea a spus despre elefant și cum să ceară o fată despre picioare (Bunin).
În structura sa, citatul poate fi o singură frază, și (simple sau complexe), și combinația propunerilor, și o parte dintr-o singură aprovizionare până la fraze individuale și chiar cuvinte care sunt specifice, cheia pentru textul. De exemplu:
2) Dar dacă patria este, în cuvintele ei poem Lermontov „Adio, nespalate România. „De unde apare, împotriva conștiinței,“ contrar rațiunii „“ dragoste ciudată „? [2]
În cazul în care propunerea, care este un citat, nu este plin, apoi a coborât pe locul pedepsei pus puncte. De exemplu: N. V. Gogol a recunoscut: „Eu încă mai fac, indiferent de cum am lupt, nu pot să se ocupe de stil și limbaj. „[3]
Astfel, de exemplu, epigraful romanului lui A. S. Pushkina „Arap Petra cel Mare“:
Fier va Peter Transformat România.
3. Citate pot fi administrate în vorbire indirectă. În acest caz, citarea trebuie, în general, pentru Uniunea izjasnitelnyh și începe cu o literă mică. De exemplu: În memoriile sale, spune el [Grech] Kiichelbecker că „un prieten al fost lui Griboyedov, care l-au întâlnit la mine și la prima vedere luată pentru un nebun“ [5] (Din cartea Yu N. Tynyanova „Pușkin și contemporanii săi“.. - M. 1969.- S. 354.)
4. Pe sursa de citare poate indica și cuvinte introductive speciale și propoziții (a se vedea. § 64-65). De exemplu: Potrivit lui V. A. Gofmana, "poziția lingvistică Klebnikov temeinic, fundamental arhaistichna" [6]. (Din cartea citată V. V. Vinogradova, p. 53.)
Pentru a activa citatele din textul formelor citate de cuvinte, cum ar fi substantive, verbe, etc sunt supuse schimbării.
unitatea dialogică.
- NCO Turbin (Bulgakov).
2) - Salutări! - a spus el.
- Cu victoria. (Cehov).
În al doilea exemplu, toate replicile - fraze incomplete: prima nu este suficient pentru a completa ceea ce a cauzat a doua observație - propoziție interogativă (verbul este omis, deoarece este prima replica); În cele din urmă, o a treia observație - teză incompletă, constând dintr-un singur supliment, care lipsește în prima replica și care este răspunsul la întrebarea implicat în a doua replica.
Astfel, în primul și în al doilea caz sensul deplin al mesajului este îndepărtat din combinația dintre ofertele replica.
Prin valoare și prin caracteristicile formale, inclusiv pe intonație, unitatea dialogică împărțită în mai multe tipuri. Acestea sunt, de exemplu, unitatea dialogică cea mai frecventă întrebare-răspuns (supra.); unitate, în care cea de a doua replica continuă neterminat prima; Unitatea, în care replici sunt conectate printr-un obiect de gândire se spune despre el; unitate, în care cea de a doua replica este exprimat acordul sau dezacordul cu declarația încheiat în primul exemplu, și altele .:
1) T a i n s t a. Este frumos îmbrăcat. T e t e r h e în. Și distracție (Gorki)
2) - Pe te înnebunească. - am șoptit.
- Nu, nu pleca. Tu pur și simplu nu știu ce teatrul (Bulgakov).
Intonational și replici incompletitudinii semantice care leagă unire în primul (1), se repeta lexical (preluare) la al doilea (2), etc. precum și tipic de cele mai multe unități dialogistice paralelism în structura replica și logică a doua replica incompletitudine -. Toate leagă strâns de o replica pe de altă parte, face o combinație a acestora într-o singură structură.
Cu toate acestea, nu toate merg una după celelalte replici au aceste simptome. Există replici, care sunt propoziții complete, fiecare dintre ele conținând mesajul său. De exemplu:
- Tovarășe Maksudov? - Am întrebat blonda.
- Caut tine peste tot teatrul - a început o nouă cunoștință - permiteți-mi să mă prezint - director Foma Strizh (Bulgakov).
În această parte a dialogului de trei replică numai primele două sunt unitatea dialogic; Al treilea, deși strâns legată de prima, este o nouă etapă în conversație: regizorul a făcut mai întâi că aceasta este cea pe care o caută, și apoi sa mutat la discuția dorită cu el.
[1] Vinogradov VV Pe arta limbii literatury.- M. 1959.- 203 pp.
[2] Korovin VI mod creativ M. Yu Lermontova.- M. 1973.- 67 pp.
[3] T g de aproximativ l s N. V. Poli. cit. soch.- M. 1952.- T. 8 - S. 427
[4] Timofeev L. I. Teoria literatury.- M. 1945 -C. 120.
[5] Grech NI Note despre M meu zhizni.-.; L. 1930.- 463 pp.
[6] Gofman V. A. Limba literatury.- L. 1936.- 214 pp.
Sursa: română contemporană. Manual pentru studenții PED. institute de specialitate № 2101 „limba și literatura română“ La 3 ore. Partea 3 Sintaxa. Punctuația / VV Babaytseva, LY Maksimov. - ediția a 2-a, revizuită - M. Educație, 1987. - 256 p.
Descărcați tutorial în format pdf la acest link.