Semne ale statului de drept sunt:
Statul de drept în toate sferele societății. Legile ar trebui să se facă numai într-un mod democratic.
Activitatea organismelor statului juridic se bazează pe principiul unei separări reale a puterilor în legislativă, executivă și judecătorească
Conectivitatea cu legea statului și organele sale.
forme eficiente de supraveghere și control asupra respectării legii.
Responsabilitatea reciprocă a individului și a statului. Egalitatea părților în fața legii.
pluralismul politic și ideologic, care constă în funcționarea liberă a diferitelor partide, organizații, asociații care funcționează în cadrul constituției, există diferite concepte ideologice, tendințe, atitudini.
Stabilitatea legii și ordinii în societate.
factori și condițiile de formare a unui stat de drept suplimentare, aparent, includ următoarele:
- depășirea nihilismului juridic în mintea publicului;
- dezvoltarea politicii de înaltă și de alfabetizare juridică;
- apariția unei capacitatea efectivă de a rezista tiraniei;
- distincție a funcțiilor de partid și de stat;
- stabilirea unui sistem parlamentar de guvernare;
- triumful pluralismului politic și juridic;
- dezvoltarea de noi gândire juridice și tradiții juridice, inclusiv:
a) pentru a depăși percepția uzkonormativnogo validitatea juridică, interpretarea legii ca produs de putere coercitivă la procesul de elaborare;
c) depășirea decorativ și declarația de norme juridice;
g) randament jurisprudență izolării și utilizarea experienței umane.
Sistemul de separare a puterilor într-un stat de drept. Sistemul de separare a puterilor în România
Odată cu separarea puterilor, starea constituțională este organizată și funcționează modul juridic: organismele publice care acționează în limitele competenței lor, nu un substitut pentru unul pe altul; a stabilit un control reciproc, echilibru, echilibru în relațiile dintre organismele publice care exercită puterea judecătorească legislativă, executivă și.
Principiul separării puterilor în legislativă, executivă și judecătorească înseamnă că fiecare guvern acționează singur și nu interferează cu puterile celuilalt. Prin implementarea sa consecventă elimina orice posibilitate de a atribui una sau alta putere de alte puteri.
Acum, în baza Constituției România, ia în considerare principiul separării puterilor în România. Constituția română prevede: „Puterea de stat în România se bazează pe separarea organelor judiciare de competențe judiciare trebuie să fie independentă legislativă, executivă și legislativă, executivă și.“.
Pentru legiuitor în România se numără:
Adunarea Federală (Consiliul Federației și Duma de Stat - două Casa Assembly), Adunarea legislativă a Republicii, membrii români; Autoritățile române ale altor discipline; autoritățile publice locale.
De către autoritățile executive din România sunt:
- Prezident Rumynii;
- Consiliul de Miniștri din România;
- înalți funcționari ai Republicii, aleși de către cetățeni sau
De către autoritățile judiciare din România sunt:
- Curtea Constituțională a România;
- Curtea Supremă de România;
- Curtea Supremă de arbitraj România;
- instanțele republicilor și alte regiuni din Rusia;
- judecătoriilor oamenilor;
- instanțe de jurisdicție specială.
Dar chiar dacă cerințele separării puterilor sistem de „checks and balances“ implicate, statul va nu neapărat legală. Prin urmare, ne întoarcem la o altă caracteristică a statului de drept.