„El a spus că nu am nici rivali ...“
- El a spus că nu am nici rivali.
- Nu sunt femeia pentru el pe pământ,
- O consolează lumina soarelui de iarnă
- Și cântecul de pământ natal sălbatice.
- Când voi muri, el nu va fi trist,
- Nu striga, înnebunită de durere: „Ridică-te!“
- Dar, dintr-o dată își dă seama că este imposibil să trăiești
- Fără soare, trup și suflet, fără versuri.
- ... Și acum ce?
„Bucuria pamanteasca a inimii nu este Tom ...“
- bucuria pământeană inimii nu este Tom,
- Nu este dependent nici soția lui, nici la casa,
- Noi luăm pâinea copilului,
- Pentru a-l da pe altcineva.
- Și eu sunt un slujitor al smereniei,
- Cine a fost pas adversarul tău,
- Silvicultură și numele fiarei frate,
- Și nu cerem de la Dumnezeu nimic.
- Limba mi-legat glorie
- Încă plutit pe marginea scenei.
- fum albăstrui și foc dim
- Cu toții mergem, desigur, am fost încântați.
- Dar, în cuvintele întrebării confuz aprins,
- De ce să nu devină o stea, îmi place,
- Și durerea rușinoasă a fost transfigurat
- Deasupra noastră fața de crud și fără vărsare de sânge.
- Iubește-mă, amintiți-vă și plângeți!
- Toți cei care plâng nu sunt egali în fața lui Dumnezeu, nu-i așa?
- Eu visez că am mare călău
- Pe drumurile dinaintea zorilor albastre.
- Tu mereu misterios și noi,
- Voi ascultător în fiecare zi.
- Dar dragostea ta, de alte grave,
- Testarea de fier și de foc.
- Este interzis să cânte și zâmbet,
- O roagă-te interzis mult timp în urmă.
- Numai pentru mine să te las,
- Restul este tot la fel!
- Astfel, pământul și cineva ceruri altceva,
- Eu trăiesc și nu cântă,
- Dacă ai fi fost în iad și paradis
- Mi-am luat liber sufletul meu.
- Din dragostea ta misterioasă,
- Ca în cazul în care în durere, în strigătul strigăt,
- A devenit galben și epilepsie,
- Abia trage picioarele mele.
- Cântece noi să nu fluier -
- Song pentru o lungă perioadă de timp nu-i așa ieftin
- Dar gheare, gheare cu furie
- I epuizant piept,
- Așa că sângele țâșnea din gât
- Rapid pe pat,
- La moartea inimii a luat
- Pentru totdeauna naibii hamei.
- Float sloi de gheață, de apel,
- Cerul iremediabil palid.
- Oh, ce mi-ai Karan
- Nu știu vina mea.
- Dacă este necesar - omoară-mă,
- Dar nu fi aspru cu mine.
- De la mine nu vrei copii
- Și nu-mi place poezia mea.
- Totul va fi după tine: le lăsați!
- Fideli jurământul ei,
- A dat viata ta, dar tristețe
- Sunt în mormânt cu el ia.
- Alley, pereul ...
- Gâtul strânse bucla.
- Atrage proaspete din râul București
- Ferestrele licărire lumini.
- M-am uitat lanternă putred -
- Din turnul de clopot este un clopotar ...
- În ceea ce privește mâna stângă - o pustietate
- Și în mâna dreaptă - mănăstirea,
- Dimpotrivă - de mare de arțar,
- Pătate cu strălucirea roșie.
- Mi-ar găsi scapularul,
- Pentru că era aproape de viața mea.
- Mi-ar înapoi șal meu negru,
- Am o gură de apă din Neva.
„Ce rătăcitori, nelinistit ...“
- Ce te rătăcitor, nelinistit,
- Tu vezi că nu respiri?
- Este adevărat, am înțeles ferm sudat
- Dublu singur suflet.
- Vei, va fi ma consolat,
- Așa cum n-am visat pe nimeni
- Un cuvânt jignesc turbat -
- Acesta va fi rănit cel mai mult.
„Vântul suflă lebădă ...“
- Vântul suflă lebăda,
- Cerul este albastru în sânge.
- avansarea aniversare
- Primele zile ale iubirii tale.
- Ai rupt vraja mea
- Ani plutea ca apa.
- De ce nu a făcut vechi,
- Și astfel, așa cum a fost atunci?
- Chiar și mai tare voce blândă,
- Numai timp aripa
- Glory am dat seama zăpadă
- fruntea Serene.