acreditare publică a organizațiilor care desfășoară activități educaționale
rol prioritar în totalitatea entităților publice ar trebui să aibă acele grupuri care sunt doar consumatori de servicii educaționale (familie, comunitate locală, angajatori, furnizori de servicii și altele.), mai degrabă decât „educație producători.“ Ar fi foarte de dorit și să interpreteze în mod greșit rolul publicului numai în format structurile profesionale și corporative deja tradiționale, cum ar fi Uniunea Rectorilor, asociații de predare (EMA) sau alte unități structurale și asociații «ale furnizorilor.»
Din cauza cauze naturale, astfel de structuri nu își pot exprima propriile interese și nevoi sociale - se reproduc în principal și lobby interesele lor profesionale. Aceasta, desigur, nu este rău - dar nu suficient pentru o declarație reală și soluție a problemelor participării publicului în educație.
Pentru a se alătura eforturilor în domeniul serviciilor educaționale de la furnizori și consumatori a introdus programe de acreditare publice profesionale. Recunoașterea publică a instituțiilor de învățământ care afectează statutul și clasarea în mediul educațional, în legătură cu procedura de acreditare publică.
Caracterul democratic al managementului învățământului ca principiu al politicii de stat și reglementarea juridică a relațiilor în domeniul învățământului Legea federală „Cu privire la Educația în România“ vine la ei, că politica de stat în domeniul educației și reglementarea juridică a relațiilor în acest domeniu ar trebui să se bazeze pe anumite principii. Printre acestea se numără principiile naturii democratice de management al educației, pentru asigurarea drepturilor profesorilor, elevilor, părinților (reprezentanților legali), elevii minori să participe la managementul instituțiilor de învățământ (Art. 3).
Astfel, conducerea sistemului de învățământ nu se poate baza numai pe activitățile autorităților de stat sau guvernele locale. În scopul promovării principiului fundamental menționat mai sus în Legea federală „Cu privire la Educația în România“, subliniază faptul că managementul sistemului de învățământ se realizează pe principiile legalității, democrației și autonomia instituțiilor de învățământ, deschidere informațională a sistemului de învățământ, și ținând cont de opinia publică și este un caracter public-public (Art. 89 ). Trebuie subliniat faptul că managementul public-natură publică în legislația românească stabilită numai în ceea ce privește educația.
Democrat, caracter public-public al managementului învățământului este încorporată în normele de Legea federală „Cu privire la Educația în România“, care stabilesc drepturi specifice și obligațiile studenților, personalului didactic, părinți, angajatori, ONG-uri pentru interacțiunea cu autoritățile publice și autoritățile locale, pentru a participa la procesul de luare a deciziilor în cadrul organizațiilor implicate în activități educaționale.
Caracterul public-publice de educație de management se manifestă și în posibilitatea de a utiliza proceduri de control al calității de învățământ public, inclusiv Legea federală „Cu privire la Educația în România“ reprezintă evaluarea independentă a calității educației, acreditarea publică a instituțiilor de învățământ, acreditare publică profesională a programelor educaționale.
acreditare publică a organizațiilor care desfășoară activități educaționale - mai detaliat.
acreditare publică a instituțiilor de învățământ - este ...
acreditare publică - un sistem permanent de nivel recunoaștere publică și profesională a activității organizațiilor implicate în activități educaționale.
Scopul acreditării publice este acela de a îmbunătăți calitatea educației în general, profesioniști, studenți și produse de către organizație, precum și ridicarea nivelului cadrelor didactice a instituțiilor de învățămînt.
Principalele obiective ale acreditării publice sunt:
- evaluarea calității activităților educaționale și științifice în instituțiile de învățământ,
- informarea persoanelor și a angajatorilor cu privire la calitatea pregătirii specialiștilor în instituțiile de învățământ,
- sporirea responsabilității părților interesate de învățământ,
- îmbunătățirea calității serviciilor educaționale,
- oferă o interacțiune concurențială deschisă între participanții la piața serviciilor educaționale,
- crearea unei baze de date pentru a determina clasamentul instituțiilor de învățământ.