preistorie
Odată cu alegerea președintelui V. V. Putina guvernatorilor România, deputații Dumei de Stat și membrii Consiliului Federației au ridicat în mod repetat problema creșterii mandatului prezidențial sau posibilitatea de a re-alegerea președintelui pentru un al treilea mandat consecutiv. Putin a respins propunerile, afirmând că refuzul de a face orice modificări serioase în constituția moștenită de la Elțîn.
Procedura de adoptare și de modificare și revizuire a constituției
Inițiatorii modificărilor
În conformitate cu art. 134 din Constituția România, propunerile de modificare și revizuire a prevederilor Constituției România poate fi făcută de către Prezident Rumynii. Consiliul Federației. Duma de Stat. Guvernul România. legislative (reprezentative) organisme de subiecți din România, precum și un grup de cel puțin o cincime din membrii Consiliului Federației sau adjuncții Dumei de Stat.
Modificări cu privire la aspectele cheie
În conformitate cu art. 136 amendamente la capitolele 3-8 din Constituție (este șeful structurii federale a statului (art. 65-79), președintele (art. 80-93), Parlamentul (art. 94-109), Guvernul (art. 110-117) autorităţile judiciare (art. 118-129) și administrația publică locală (art. 130-133)) sunt luate în modul prevăzut pentru adoptarea legii constituționale federale. și va intra în vigoare după aprobarea lor de către autoritățile legislative din cel puțin două treimi din subiecții români.
Modificările privind componența România
În conformitate cu art. 137 schimbare Constituția în v. 65 din Constituția România, rolul decisiv România. a făcut pe baza legii constituționale federale privind adoptarea în România și formarea compoziției sale într-un nou subiect de România, pentru a schimba statutul constituțional și legal al subiectului din România.
Aceasta este, cu ocazia apariției unui nou subiect al federației (ca urmare a adoptării în România a unui teritoriu, eliminarea, consolidarea sau separarea entităților românești existente) sau pentru a schimba statutul său (de exemplu, o regiune din Republica) ar trebui să fie adoptate legea constituțională federală. oferind o modificare corespunzătoare a art. 65 din Constituție. De exemplu, în cazul intrării în vigoare a prezentei legi privind fuziunea regiunilor în art. 65 ar trebui să includă numele entității nou format și să excludă numele subiecților abolite.
Partea a doua art. 137 prevede că, în cazul unei simplă schimbare a numelui republicii, teritoriu, regiune, orașe federale, regiunea autonomă, noul nume al subiectului România care urmează să fie incluse în art. 65 din Constituția România. Această acțiune (includerea unor denumiri noi și excluderea celor dintâi) este efectuată prin decretul Președintelui România, fără participarea Adunării Federale.
Revizuirea dispozițiilor fundamentale. Procedura de adoptare a noii Constituții
Cu toate acestea, în cazul în care o propunere de revizuire a dispozițiilor acestor capitole ale Constituției vor fi susținute de trei cincimi din membrii deputaților Consiliului Federației și Duma de Stat, în conformitate cu legea constituțională federală se convoacă de către Adunarea Constituantă.
În conformitate cu a treia parte a articolului. 135 Adunarea Constituțională confirmă imutabilitatea din Constituția România, sau de a elabora o nouă Constituție a România.
Proiectul noii Constituții românești pot fi adoptate fie de două treimi din membrii Adunării Constituante, sau votul popular.
În timpul votului popular noua Constituție România este considerată acceptată, dacă pentru ea a votat mai mult de jumătate din alegători. care au participat la votare, cu condiția ca acesta au participat mai mult de jumătate din alegători.
Astfel, modificarea prevederilor fundamentale (ale sistemului constituțional românesc. Pe lângă drepturile și libertățile omului și cetățeanului) nu poate avea loc înainte de adoptarea unei noi constituții.
Modificarea articolului 65 din Constituție, în legătură cu schimbarea denumirii subiectului România
Partea a 2-a articolului 137 din Constituție prevede următoarele:
Dacă modificați numele unei republici, teritoriu, regiune, orașe federale, regiunea autonomă, noul nume al subiectului România care urmează să fie incluse în articolul 65 din Constituția România.
În acest moment în Constituția română, la articolul 65, următoarele modificări au fost făcute în legătură cu redenumirea subiectului:
Decretul Președintelui România
Modificarea articolului 65 din Constituție, în legătură cu o modificare în compoziția România
În conformitate cu partea 1 a articolului 137 din Constituție:
Modificări la articolul 65 din Constituția România, rolul decisiv România, făcută pe baza legii constituționale federale privind adoptarea în România și formarea compoziției sale într-un nou subiect de România, pentru a schimba statutul constituțional și legal al subiectului din România
federal
drept constituțional
Data intrării în vigoare
de
Șters de la articolul 65
Inclus în articolul 65
D. A. Medvedev, în timpul mesajului Adunării Federale
Textul modificărilor
„1. Prezident Rumynii este ales pentru un mandat de șase ani de cetățeni români pe baza votului universal, egal și direct prin vot secret. „;
„1. Duma de Stat este ales pentru un mandat de cinci ani.“.
1) în partea 1 din articolul 103:
a) completat cu un nou alineat „c“, după cum urmează:
«C) audierea rapoartelor anuale ale guvernului român cu privire la rezultatele activității sale, inclusiv cu privire la problemele ridicate de Duma de Stat“
b) punctele "c" - "g" sunt considerate ca puncte "d" - "h";
„A) să dezvolte și să prezinte Duma de Stat bugetul federal și să asigure punerea în aplicare a acestuia; prezintă Duma de Stat un raport privind executarea bugetului federal; prezintă Dumei de Stat a rapoartelor anuale cu privire la activitățile sale, inclusiv cu privire la problemele ridicate de către Duma de Stat ;. "
Cronologia modificărilor
Tăios împotriva amendamentelor aduse de partid „Iabloko“ și Partidul Comunist. În cele ce urmează [16] invocat ca argument împotriva amendamentelor:
- Creșterea mandatului Dumei de Stat PrezidentaRumyniyai ar putea duce la monopolizarea puterii;
- De patru ani mandat este suficientă pentru atingerea obiectivelor de stat a acestor instituții;
- Modificările vor reduce nivelul de sufragiu activ cetățeni români în detrimentul unui vot rar candidați pentru PrezidentaRumyniyai post ale candidaților pentru deputați ai Dumei de Stat.
De asemenea, subliniază faptul că amendamentele au fost adoptate fără dezbatere națională largă și într-un mod accelerat.