în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. „O treime din influență sud-slave“
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea. completat în mod activ fond lexical al limbii române literare. Acest lucru se datorează unor factori extralingvistice ca dezvoltarea relațiilor economice și culturale ale poporului român din alte națiuni.
Există o creștere cantitativă rapidă a vocabularului: prin crearea de cuvinte noi; ca urmare a intrării în cuvinte generale de utilizare înainte de cunoscute doar dialectele locale (de exemplu, devenit un lucru obișnuit nume de pește siberian Nelma, maksun, cisco Ural și numele Siberian elani Moose ;. în limba literară include astfel de dialect, cum ar fi căpșuni, un păianjen, un Heron, un fermier , de sus, entuziasm, foarte, turmă, mirvolit); împrumutând cuvintele vii limbilor europene.
Monumentele din secolul al XVII-lea. Acesta a stabilit o mulțime de cuvinte noi, care nu au fost observate anterior. Ei au fost derivate din stocul cuvânt cuvânt de bază al limbii române. Deci, în cronici și alte monumente din secolul al XVII-lea. găsit, de exemplu, un nou cuvânt ploios (fostă dozhdovy, dozhdivy), activeaza formarea de cuvinte cu sufixul -liv-. De la mijlocul secolului al XVI-lea. apa cuvânt (anterior - apa). Aproape din secolul al XVIII-lea. nu a existat nici un cuvânt zâmbet. În secolul al XVII-lea. apar cuvintele: vodca, bere preparată-acasă, jgheab, feluri de mâncare, pătură, cămașă, lenjerie de corp, supa, într-adevăr. În secolul al XVII-lea. orice expresie: scandalagiu, să fie în criză.
Este dezvoltarea și completarea următoarelor grupuri tematice de vocabular:
2. Terminologie diverse meserii, meserii, industriile reaprovizionate activ de vocabularul dialectelor locale: # femurului (parte din războiul de țesut), barje, baubles, balyasy.
3. Lexicon militar: # miliției, lupta, lupta, asediu, predare, pușcă, pușcă, sergent, arcasi, tunari, locotenent colonel, excursie, tunel, șanț, muschetă.
4. terminologia rus începe să creeze artă, în special în terminologia de teatru. În 1672, la ordinul țarului Alexei Mihailovici Teatrul judecătoria românească din satul Schimbării a fost creat. Așa cum se utilizează un termen teatral folosit în mod obișnuit cuvântul românesc sau combinație originală de cuvinte românești și străine: # distractiv, merrymaking, horomina comedie, comedie demnă de milă, act, decorare, interludiu, Intermezzo, comici, rochie comică. În secolul al XVII-lea. există o lipsă clară a terminologiei de teatru. Steward lui Petru I, PA Tolstoi, care a intrat în 1697 în străinătate și care au descris călătoria sa, a raportat că el a fost în „Theatrum“. În descrierea lui teatrului este de remarcat faptul că mulți termeni teatrali, atunci nu erau cunoscute în limba română.
5. Locuinta este îmbogățit vocabularul: # supa, Dory ( "umbrelă"), poarta, vodcă, sticlă, Braga, antrenor, stambă roșu, muselină, simțit, usturoi, potcoave, distribuitor de apă, utiralnik, carton, hârtie, jgheab, farfurii, prosoape, o pătură, tricou, pantaloni. Există sinonime pentru un cuvinte pre-existente: Săpun - Baie - Lazne, prosop - frana de mana - utiralnik - ubrus, camera frontală - camera de sus, tricou - un tricou, nava - vesela, piept - piept, dulap - ladă, cutie - cutie, feluri de mâncare - nave - nave , pantaloni - porturi. Acest sinonim împiedică comunicarea, astfel încât unele ranguri sinonime rupt, cuvinte separate de valoare (# praf - pulbere). Modifică sensurile de multe cuvinte: prosop (anterior: „mica frunze, o bucată de pânză“, acum „o bucată de pânză pentru a șterge fața“), pătură (anterior: „orice îmbrăcăminte, capac, rochie,“ acum, „lenjerie de pat“), gard (anterior :. DIAL „gard pentru prinderea peștelui în râu“), zestre (anterior „având în vedere, în plus, fără costuri suplimentare de mult“, acum „ceea ce este dat mireasa“). În secolul al XVII-lea. există un proces de îngustarea sensul cuvintelor: # salariilor - „tot ceea ce ar putea fi acordat» → «recompensă pentru muncă“.
6. Compoziție hrănită de vocabular abstract: # căsătorie, cunoștință, favoare, rafinament, de economisire, supresie, festivități, efort, lingușirea, efemeritatea, stealth, destul.
Dicționar completat și prin derivare # Slacker, fără adăpost, fără cap, se pisa.
Modificarea valorii unui număr de cuvinte, cum ar fi cuvântul bland anterior contat: „cunostinte, versat“, și încă din secolul al XVII-lea. a dobândit sensul „de ajutor“, cuvântul are o semnificație abstractă fără cap de „prost, lipsit de bun simț.“
„O treime din influență sud-slave“
stat Kievan la mijlocul secolului al XVII-lea. Este în declin. Kievul a devenit centrul unui fief mic. În secolul al XIII-lea. drevnerumynskie teren supus o invazie devastatoare a cuceritorilor mongoli-tătară, consecințele grave ale care am profitat de feudali lituaniene și poloneze care au preluat terenuri ucrainean și belorumynskie. Ucraina, în secolul al XVI-lea. A fost o parte din Commonwealth. După Uniunea de la Lublin, în 1569 a două state - Lituania și Polonia - a fost creat un singur stat federal. oamenii din Ucraina nu se va pune cu poziția sa înrobit și a condus lupta de eliberare împotriva oprimării nobilimii poloneze. În cursul acestei lupte, premisele pentru reunificarea Ucrainei și România.
In timpul secolului al XVII-lea. România a experimentat intervenția-polonez lituanian, și două războaie cu Polonia.
XVII. marcat de extinderea și consolidarea relațiilor culturale dintre România și Ucraina. În România, cu Sud-Vest, Ucraina, și Belarus, la sfârșitul XVI - începutul secolului al XVII-lea. regizat un flux de savanți, artiști și artizani care sunt cu el și abilități generale ale limbajului științific și gândirea și terminologia lui profesională.
Limba ucraineană în secolele XVI-XVII. Am experimentat influența puternică a limbilor poloneze și latine, care a venit prin cărțile și cultiva aceste limbi Kiev-Academia Mohyla. Limba latină a fost adoptată în Polonia, ca limbă de știință și religie. În vocabularul limbii ucrainene și belorumynskogo a existat o influență semnificativă a limbii poloneze, după cum Ucraineană și limbi belorumynsky expuse în anumite perioade de polonisation violente: limba polonă a fost declarată limbă oficială a Ucrainei și Belarus. Printre oamenii de știință și școală sud-vest Rus a fost folosit latina. În Rusia de Sud-Vest, în special în Kiev, a fost extrem de cultură și știință a dezvoltat, în special, filologie. În sud-vestul Rusiei au fost compilate prima gramatică și dicționare slavo-română.
Consolidarea relațiilor culturale cu Ucraina și Belarus a condus la penetrarea limbii române și Polonism Latinisms. Numeroase împrumut poloneze și latină pătrunde atât prin limba ucraineană, precum și prin contacte directe cu Polonia.
În secolul al XVII-lea. în leșești simțit din ce în ce influența latină polonez, care, fără îndoială, îmbogățit și română. A fost promovată de activitatea ucrainenilor educați și belarușii, cum ar fi Frantsisk Skorina (1490-1542), savant umanist belorumynsky, pionier, care a fondat o tipografie la Vilnius; Simon Budny (1530-1593), pionier belorumynsky care a fondat în Nesvizh tipografie; Vasile Tyapinsky (1540-1604), educator belorumynsky care a tradus în limba belorumynsky Evanghelia și a publicat într-o imprimare pe bază de special, și, în special, Simeon din Polotsk (1629-1680), predicator, poet și cărturar, originar din Polotsk. În 1664 sa mutat la Moscova, a devenit un mentor pentru copii țarului Alexei Mihailovici: Fedor, Sofia și Peter. Simeon din Polotsk a fost unul dintre pionierii poeziei silabice rusă și teatru, el a jucat pentru „secularizarea“ a culturii ruse și extinderea educației seculare, a fost implicat activ într-o controversă cu disidenții, a fost unul dintre organizatorii crearea slavo-greco-latină Academia din Moscova, pe modelul Kiev-Mohyla Academia. El a fost unul dintre primii poeți români care au scris poezii, numite versete, care au fost colectate în două colecții de manuscrise - „culoarea Vertograd“ și „Rifmologion“. Simeon din Polotsk a contribuit în mod activ la răspândirea educației în Rusia. El a făcut descoperirea în 1678 a unui nou, de top, tipografie din Moscova, nu au ascultat de cenzura bisericii. În 1679 a fost tipărit „Primer limba slavonă“, scris pentru șapte ani Polotsk Prince Petru.
progresistii din România la momentul îngrijorat de soarta limbii române literare. Unii au crezut că limba română literară ar trebui să fie supuse influenței sud-vest luând partea din cuvintele latine poloneze și. Și alții, reprezentanți ai așa-numitul Direcția Elenă a susținut consolidarea influenței limbii grecești. In timp ce special a trimis oameni în Grecia pentru învățarea limbilor străine.
Polonism prezent în nobilimea de exprimare în secolul al XVI-lea. și în secolul al XVII-lea. în acest mediu, cunoașterea limbii poloneze a fost considerat un semn de educație.
Exemplele Polonism incluse în limba română: # monograma, persoană, tutelă, brutar, grefierul, să leneviți, pentru a permite, ham, Bekes, caleașcă, cabina versuri, cu bară de tracțiune, capre, atu, cărucior, arbore, curele de umăr (din latină față.) , Lanyard, străpungerea, Calea, Ramrod, semnalizatoare, o baionetă, un rebel, teren natal, vite, din, un excavator, sol, gentry. Cuvintele românești și europene incluse în vocalismului polonez fonetic: farmacie, pachport, muzica, tati. Partea Polonism a dispărut ulterior (lenivstvo → lene; prirozhenie → calitate naturală); adesea folosit și por.Cherez încă de mediere polonez a venit cuvinte din limba germană: # insignă, bucătărie (în locul colibei românesc), desen, remiză, banc de lucru, căpitane echitabil, uniform, verbele „-irovat“. # Planșa, ilumina, precum și hârtie de calc polonez cu cuvinte din limba germană: # cler, competentă, meseriaș, omul pe stradă, dreapta. Mulți Latinismul a intrat, de asemenea, limba română prin intermediul limbii poloneze: terminologie științifică (# complot, busolă, numerotare, glob, minut, studii, la distanță, fundație, narațiune, afectează, doctor, figura, orator, scriitor), terminologia de afaceri (# formular , apel, ceremonie, numele de familie, avere, școală, ambiție, personalitate, mizerabil). De asemenea, incluse în limba română și latini tracings: # înclinația, interjecție. Câteva cuvinte grecești sunt vocalele latine: # Academia. Din latină a venit și ordinea specifică a cuvintelor: predicat stătea în ultimul loc în propoziție. Ea a împrumutat și eticheta curții: sub influența limbii poloneze există un apel la „tine“. genuri literare și mprumutat în literatura statului Moscova apar interludii versuri, teatru școală.
Reunificarea Ucraina și România au condus la o influență puternică ucraineană în limba română. Limba română a inclus mai multe Ukrainisms: # inveterat, loc, pâine, parcurgere, băiete, găluște, fată, Plahtiy. Prin limba ucraineană este inclus și câteva cuvinte latine: figura # verticală, para.
Cultura ucraineană în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. a avut deja o polemică de artă, cronică și de afaceri literatura de bine dezvoltate, precum și gramatică și vocabular. Sub influența puternică a belorumynskim ucrainene și în Rusia se răspândește așa-numita literatură „Baroc românesc“: o solemnă și oratorică epistolar proză, versuri și teatru.
limbile poloneză și latină au influențat dezvoltarea sintaxei limbii române: împrumutat noi forme de guvernare, penetreze cifre de afaceri sintactice (accusativus cum infinitiv), schimbarea structurii propoziție, ordinea cuvintelor (verb pus pe ultimul loc).
În formă fixă jurnalism de simbolism abstract, alegorie, comparația rafinată, utilizați o combinație metodă de cuvinte, un joc de cuvinte sensuri ale jocului, dând conotație seculară slavona.
Efectul ucrainean, belorumynskogo și poloneză și culturi românești, a avut loc în a doua jumătate din XVII. Acesta a fost numit „a treia influență slavă de Sud“, în literatura de specialitate.
Valoarea „Societății limbaj simplu“ pentru istoria literară nu mai puțin limba română, dacă nu mai mult, decât semnificația sa pentru istoria limbii literare ucrainene sau belorumynskogo. Istoria limbii române literare este simplu MOVA ca o componentă a situației de Sud-Vest rus de limbă a avut un impact foarte semnificativ. Acest lucru se datorează influenței celui de al treilea slave de Sud, adică influența tradiției de carte în sud-vestul Rusiei în tradiția Marea carte din secolul al XVII-lea. în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Această influență are asupra caracterului de expansiune în masă a sud-vest a culturii ruse pe teritoriul rus Marii. Ca urmare, a treia de Sud slav influență situația lingvistică în sud-vestul Rusiei transferat la sol Mare în Rusia, iar acest lucru duce la distrugerea diglosie aici: în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. diglosie slavonă-rus convertit în Biserica bilingvismul slavo-rus.
În timpul carte Nikon face caracteristici formale sud-vest a Bisericii limba română text revăzut transferat la velikorumynsky text revăzut, având ca rezultat formarea unei singure obscherumynskogo limbii revizuire Bisericii. Moscova spravschiki cadru de reglementare nu este un original, greacă, și nu pe manuscrise vechi, iar pe presa scrisă de Sud-Vest-Romania, camera de originale grecești. Limba Biserica Noua slavonă - continuarea sud-vest a limbii Bisericii Române slavonă. El are un număr de caracteristici, care combină-l cu slavona sud-vestul Rusiei, dar deosebească de limba slavona Moscova Rusia. Tradiția Marii slavona a păstrat vechi-credincioșii; diferența dintre credincioșii vechi și novoobryadcheskoy afectat limba slavona corespunde diferenței limbii slavone și Moscova sud-vestul Rusiei.
În slavona începe să vorbești, la fel cum era obiceiul în sud-vestul Rusiei - în școlile teologice velikorumynskih, după modelul sud-vestul României, ele sunt, de asemenea, învățați să vorbească în Biserică slavonă (slavo-greco-latină Academia). Există texte paralele în slavonă și rusă, care reflectă caracteristicile de paralelism.
Slavona este prezentată ca o clasă de limbaj științific, și anume dobandeste caracteristici caracteristice latine în Occident și, în general, devine echivalent funcțional al latine. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea. extinderea gamei de foarte mult literatura științifică în limba slavonă. Folosirea limbii slavone se extinde la literatura juridică, ea începe să scrie scrisoarea.
Această intensificare în utilizarea limbii slavone este legată de natura activă a învățării ea. Acesta este absorbit pasiv, ca și mai înainte, prin citirea și învățarea pe de rost un anumit corpus de texte, și utilizând în mod activ gramatica.
În același timp, ca urmare a celei de a treia influență sud-slavă a schimbat sensul „limba română“, în Marea conștiința limba rusă. Acesta este influențată de situația lingvistică în sud-vestul Rusiei românesc începe să se opună slavona. Astfel, putem menționa natura artificială a apariției velikorumynskogo limbaj „simplu“ și să se concentreze inițial pe „MOV simplu“. Acest limbaj este saturată Polonism. Polonized limbaj „simplu“ este văzut ca un fel de echivalent al „Societății Limba simplu“ în condiții velikorumynskih, când a fost creat concentrat pe eșantionul de Sud-Vest-română.
O indicație clară a situației bilingvismului-Bisericii Române este acum posibilitatea de a transfera textul sacru perceput în limba română. O altă caracteristică este apariția parodii distrugerii diglossia în limba Bisericii. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea. aceste texte sunt mai mult sau mai puțin frecvente. În acest caz, utilizarea unei parodie a limbii slavone poate fi combinată cu o parodie a unui serviciu de biserică ( „taverna Service“). In timpul secolului al XVIII-lea. Ea a creat o întreagă literatură akathists parodie, rugăciuni parodiile. Această literatură formează o anumită tradiție, care este legat în mod clar la mediul seminarului, adică la mediul în care limba slavona ar putea fi folosită ca vorbită. În „Legenda Țăranului Fiul,“ „Povestea petrecăreți“, „Povestea lui Kure și Fox“ vine o piesă de teatru parodie pe teme sacre.
Start Sud-Vest a influenței culturale românești în legătură cu evenimentele din timpul Necazurile. De la mijlocul secolului al XVII-lea. o carte de reforme ale Patriarch Nikon, care coincid cu aderarea Ucrainei în România, există o extindere reală a sud-vest a culturii ruse, care ia forma de masă.
Situația bilingvismului slavonă-română Biserica conduce în mod natural la codificarea limbii române. Începutul codificării limbii române este asociată cu dorința de a înțelege și să stabilească distincția dintre slavona și limbile română și, prin urmare, alinierea slavona și formele românești, o astfel de sarcină necesită descrierea limbii române în unele dintre fragmentele sale. De la începutul secolului al XVIII-lea. diferențele lexicale fixe între cele două limbi.
Astfel, trecerea de la diglosie-Biserica Rusă la bilingv Biserica-română. Deoarece bilingvismul, spre deosebire de diglosie este situația lingvistică instabilă - ambele limbi concurează unele cu altele, și nu distribuie funcțiile lor, - limba română împinge treptat limba slavona la periferia conștiinței lingvistice, uzurpând drepturile și funcțiile limbii literare și lăsând capătul slavona cont doar funcțiile limbajului cult. Este împotriva Bisericii bilingvismul slavo-română, la sfârșitul secolelor XVII-XVIII. digest străină-rusă bilingv (română-rusă, olandeză-rusă, germană, rusă, franceză, rusă). Una dintre consecințele tranziției de la diglosie la bilingvismul este o stratificare sociolingvistică a societății.