Relațiile monetare internaționale au apărut odată cu începutul funcționării banilor în cifra de afaceri internațională a plăților. De-a lungul istoriei, formele de monedă mondială și condițiile așezărilor internaționale s-au schimbat. În același timp, sa mărit importanța sistemului de circulație monetară mondială și a crescut gradul de independență relativă.
Mișcarea tuturor bunurilor și a factorilor de producție între diferite țări, funcționarea pieței mondiale și circulația capitalurilor sunt mediate de relațiile valutare.
În prezent, politicile economice ale tuturor țărilor sunt puternic influențate de procesele care au loc în sfera finanțelor internaționale. Pentru a le reglementa, sistemul monetar mondial a fost creat. Sistemul monetar este o formă de organizare a relațiilor monetare. Acesta acoperă circulația monetară internă în țară și în localitățile sale internaționale și este exprimată în balanța de plăți a țării.
Forma de organizare a așezărilor internaționale, a relațiilor valutare și de credit, stabilite prin acorduri internaționale, a fost denumită sistemul monetar mondial. Se compune din interacțiunea dintre sistemele monetare naționale și instituțiile monetare internaționale.
Diferitele etape ale dezvoltării economiei mondiale s-au caracterizat prin propriile sisteme monetare mondiale:
standard aur (1879-1934 gg.);
aur (Bretton Woods, 1944-1971 gg.);
reglementarea ratelor de schimb flotante (din 1971)
Fiecare dintre ele corespunde anumitor etape ale maturității relațiilor economice internaționale. În procesul de schimbare a condițiilor economice au existat și precondiții pentru trecerea la un nou sistem monetar mondial.
Rata de schimb și baza sa de cost. Factorii care afectează nivelul ratei de schimb
Tranzacțiile economice internaționale sunt strâns legate de schimbul de monede naționale. Acest schimb are loc în funcție de un anumit raport, adică de rata de schimb.
Rata de schimb este prețul unei unități monetare dintr-o țară, exprimată în unitatea monetară dintr-o altă țară sau într-o monedă colectivă internațională.
Cursul de schimb a făcut calcule monetare între cele două țări, legate de relațiile economice, politice și culturale internaționale (tranzacții pentru cumpărarea, vânzarea, schimbul de valută pentru plăți în comerțul exterior, privind transferul de capital, etc.).
Baza valorică a cursului de schimb este paritatea puterii de cumpărare (PPP), adică raportul dintre monedele în funcție de puterea lor de cumpărare.
În cazul în care circulația banilor de hârtie și inflația, care sunt tipice pentru epoca crizei generale a capitalismului, nivelul cursului de schimb depinde de gradul de depreciere bani în raport cu aur sau bunuri (de exemplu, puterea de cumpărare a banilor de hârtie) și de oferta și cererea pentru o anumită monedă, care depinde, de asemenea, de starea balanța de plăți a țării. Important pentru cursul de schimb are, în plus, încrederea în monedă, stabilitatea sa.
În ceea ce privește circulația hârtiei și a banilor, ratele de schimb se pot abate semnificativ de PPP. Pentru țările industrializate, această deviere este, conform ultimelor estimări ale OCDE 1. până la 40%. În multe țări în curs de dezvoltare și în țări cu economii în tranziție, rata monedei naționale este de 2 până la 4 ori mai mică decât paritatea.
Abaterea cursului de schimb de la PPP are loc sub influența ofertei și a cererii pentru monedă, care, la rândul său, depinde de diferiți factori. Formarea cursului de schimb este un proces multifactorial. Este necesar să se facă distincția între factorii conjuncturali și structurali (pe termen lung) care afectează cursul de schimb.
Factorii care influențează cursul de schimb includ:
Starea economiei: rata inflației, ratele dobânzilor, activitățile piețelor valutare, speculațiile valutare, politica monetară, balanța de plăți, gradul de utilizare a monedei naționale în plățile internaționale, accelerarea sau întârzierea Reglementelor Internaționale (factorul economic).
Situația politică din țară (factor politic).
Gradul de încredere în moneda națională pe piețele naționale și mondiale (factor psihologic).
Factorii conjuncturali sunt asociați cu fluctuațiile activității de afaceri, situația politică și militară, cu zvonuri (uneori agitate), presupuneri și previziuni. Adesea, cursul de schimb depinde de cât de pesimist sau de optimist este societatea în privința politicii guvernamentale.
Creșterea ratelor dobânzilor la depozite și / sau randamentul titlurilor de valoare în orice monedă va determina o creștere a cererii pentru această monedă și va conduce la aprecierea acesteia. Ratele relativ mai ridicate ale dobânzilor și rentabilitatea titlurilor într-o anumită țară (în absența restricțiilor privind circulația capitalurilor) vor avea ca rezultat:
la influxul de capital străin în această țară și, prin urmare, la o creștere a ofertei de valută străină, la scăderea și aprecierea monedei naționale;
depozitele cu randament mai mare și valorile mobiliare în moneda națională vor facilita transferul banilor naționali de pe piața valutară, vor reduce cererea de valută străină, vor reduce cursul de schimb valutar și vor crește cursul de schimb al monedei naționale.
Valoarea economică importantă a cursului de schimb implică necesitatea reglementării sale de stat.
Împreună cu factorii de mai sus, a căror influență este dificil de prevăzut, tendințele relativ pe termen lung influențează și oferta și cererea monedei.
Acestea includ:
Competitivitatea bunurilor pe piețele mondiale și schimbările sale. Acestea sunt, în ultimă instanță, determinate de determinanții tehnologici. Exportul stimulează fluxul de valută străină.
Creșterea venitului național determină o creștere a cererii pentru produsele străine, în timp ce importurile de mărfuri ar putea crește fluxul de valută străină.
Creșterea constantă a prețurilor interne în comparație cu prețurile de pe piețele partenerilor întărește dorința de a cumpăra bunuri străine mai ieftine, în timp ce tendința străinilor de a achiziționa bunuri sau servicii care devin tot mai costisitoare, dispare. Ca urmare, oferta de valută străină este redusă, iar cea internă este amortizată.
Alte lucruri fiind egale, creșterea ratelor dobânzilor este un factor de atragere a capitalului străin și, în consecință, a schimbului valutar, și poate duce, de asemenea, la o creștere a prețului de pe piața internă. Dar creșterea ratelor dobânzilor are, după cum se știe, contrariul: crește costul creditului și scade activitatea investițională în țară.
Gradul de dezvoltare a pieței valorilor mobiliare (obligațiuni, facturi de credit, acțiuni etc.), care constituie o concurență sănătoasă pe piața valutară. Piața bursieră poate atrage direct moneda străină, dar atrage și banii naționali, care altfel ar putea fi folosiți pentru a cumpăra valută străină.