Natura sa calmat!
Soarele strălucește, cerul este albastru,
Ca și cum nu ar exista răsăritul soarelui
În abisul de foc fierbinte.
Unde vântul a scos copacii
Și a fost uimit de un rahat teribil,
Iar norii navigau amenințător,
Ca niște furtuni cu valuri de spumă.
Un flux continuu de apă turnat,
La baza iarbă în iarbă.
Și ferestrele se bateau, oamenii înfricoșătoare, grindina,
dimensiunea că moartea este suportată.
Cine sa ascuns în cutii?
Regii mândri sunt mândri?
Natura arătă cu îndemânare,
Cine sunt eu și care, recunosc, ești tu.
Ah, mândria unor insecte!
Despre ce visează, ce fac ei?
Bine sau rău va împărți cupa,
Razele deșertului sunt arzătoare.
Număr de înregistrare 000203227
Trimiteți-le prietenilor:
Lucrările anterioare în secțiunea:
Următoarea lucrare din secțiune: