Ca încălcări ale eticii profesionale, care încalcă dreptul cetățenilor de a obține informații, se pot califica următoarele cazuri:
§ 1. Dacă jurnalistul, în mod intenționat, indiferent de scopul pe care la urmărit, promulgă informații incorecte;
§ 2. Dacă un jurnalist dezvăluie informații incorecte ca urmare a neglijării obligației de verificare atentă a acestuia;
§ 5. Dacă jurnalistul participă în mod conștient la organizarea ascunderii deliberate a unui eveniment, fenomen sau fapt semnificativ din punct de vedere social;
§ 6. În cazul în care un jurnalist sub forma unui document de încredere publică informații bazate pe rapoarte neconfirmate, zvonuri, ipoteze și, de asemenea, primite dintr-o sursă necunoscută.
Ca o încălcare a eticii profesionale, care încalcă dreptul cetățenilor la libertatea de exprimare, se pot califica următoarele cazuri:
§ 1. Dacă un jurnalist, din motive egoiste, de grup sau de altă natură, se opune desfășurării unei dezbateri sau promulgări a hotărârilor cu care nu este de acord, încălcând astfel principiul pluralismului de opinii;
§ 3. Dacă un jurnalist refuză să publice o respingere sau un răspuns fără motive suficiente;
Ca infracțiuni împotriva onoarei și demnității unei persoane, se pot califica următoarele cazuri:
§ 1. Dacă jurnalistul promulgă informații cu privire la sfera vieții private a unei anumite persoane, fără consimțământul său, cu excepția cazului în care este necesară protejarea intereselor comunității, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor sau este legată de activitățile publice ale persoanei respective;
§ 2. Dacă jurnalistul promulgă informații care, deși sunt adevărate, dar nu au semnificație publică, dăunează onoarei și demnității individului;
§ 3. În cazul în care jurnalistul comite acte ce conțin semne de calomnie și insultă drept infracțiuni;
§ 4. Dacă un jurnalist, în încercarea de a discredita o anumită persoană, își face publice deficiențele fizice și psihice și, de asemenea, expune numele de familie, numele, patronimicul și alte informații similare ridicolului;
§ 6. Dacă jurnalistul, înainte de intrarea în instanță a forței juridice, îi prejudiciază materialul, problema vinovăției inculpatului sau încalcă în alt mod principiile prezumției de nevinovăție a independenței judecătorilor;
§ 7. Dacă un jurnalist promulgă imagini sau nume specifice de minori - suspecți, acuzați. Inculpații și condamnații, fără a se gândi la viitoarea lor cale de viață, fără consimțământul propriilor lor reprezentanți legali;
§ 8. În cazul în care un jurnalist refuză o persoană, pe care mediul de informare dat a informat-o mai devreme ca fiind un violator al normelor de drept sau de moralitate, în promulgarea deciziilor finale ale organelor relevante care îl reabilitează.
Ca încălcări ale onoarei profesionale a unui jurnalist, pot fi calificate următoarele cazuri:
§ 1. Dacă un jurnalist își folosește statutul profesional pentru a obține avantaje pentru sine, rudele și prietenii săi de la terți sau organizații;
§ 3. Dacă jurnalistul primește de la persoana sau organizația interesată orice cadouri, beneficii sau beneficii. Care îi pot afecta independența în îndeplinirea sarcinilor profesionale;
§ 4. Dacă un jurnalist recurge la minciuni, șantaj, provocări sau alte mijloace care contravin normelor de moralitate și de drept pentru obținerea de informații;
§ 5. Dacă un jurnalist sub orice formă dezvăluie informații care nu sunt destinate publicității, contrar acordului cu persoana care ia încredințat-o;
§ 6. Dacă un jurnalist, sub orice formă, dezvăluie datele personale ale persoanei care a transmis informațiile confidențiale cu condiția păstrării secretului sursei sale, cu excepția cazurilor în care legea stipulează în mod expres obligația de a divulga o astfel de sursă;
§ 7. Dacă un jurnalist, sub orice formă, dezvăluie un pseudonim aparținând unei alte persoane, fără consimțământul lui, cu excepția cazului în care pseudonimul a fost dezvăluit public anterior;
§ 10. Dacă un jurnalist își folosește statutul profesional pentru a colecta informații în favoarea unui outsider sau a unei organizații care nu este o mass-media.
Ca o încălcare a eticii profesionale și a solidarității profesionale a jurnaliștilor, se pot califica următoarele cazuri:
§ 3. Dacă un jurnalist dintr-un motiv cariist, egoist și de altă natură prezintă colegului său într-o lumină neatractivă în ochii altor jurnaliști sau în opinia publică;
§ 4. Dacă un jurnalist, dintr-o înțelegere incorectă a concurenței creative sau din alte motive, face în mod deliberat dificilă îndeplinirea de către un coleg a îndatoririlor profesionale, precum și publicarea lucrărilor sale;
III. RĂSPUNDEREA RĂSPUNDERII
Cazurile de încălcare a principiilor și normelor eticii jurnalistice sunt considerate de către organismele definite de uniunile jurnaliști care sunt membre ale Uniunii jurnaliștilor din URSS pe bază confederativă.
Niciun alt organism sau organizație nu are dreptul să audă cazuri de încălcare a eticii jurnalistice. Nici o normă a acestui Cod nu poate servi ca motiv pentru a aduce un jurnalist la răspundere disciplinară, administrativă sau de altă natură.
Membrii sindicatelor jurnalistice care sunt membri ai Uniunii jurnaliștilor din URSS pe bază confederativă, care au comis o încălcare a normelor eticii jurnalistice, pot fi supuși măsurilor de influență prevăzute de statutele uniunilor respective.
Măsurile de influență pentru încălcarea normelor eticii jurnalistice se aplică indiferent de măsurile de responsabilitate juridică și de altă natură.