Ce femeile pierd timp pentru a vorbi! Acum totul este ocupat, afacerea este condusă, iar în vremurile vechi au avut mult timp pentru o conversație goală. Conversația a început într-o manieră foarte ordonată, cu cuvinte slabe și cum vor fi dispersate, - ei bine, vor începe să vorbească, vor veni din cuvinte, se întâmplă.
Înainte ca coliba mea să se ciocnească pe Sikvodaicha, o văduvă și o femeie de modă din oraș. Ar trebui să meargă oriunde s-ar afla - bine, aceluiași preot, da acolo pentru un samovar și ar spune cât de mult voiau. Dar amândoi, vedeți voi, s-au grăbit. S-au oprit la două cuvinte, au început să comande, și ambele cu o singură voce și cu un cuvânt lung întins:
Și toate celelalte pentru frământarea limbii.
Curând au început să vorbească mai tare, mai tare și crăpate, ca și când ar fi condus iepurii.
Am îndurat oră, cred cu mintea mea: vor vorbi, se vor dispersa. A doua oră a trecut. Nu pot să fac nimic, în urechile mele este un zgomot, o zgomot. El și-a legat capul cu jacheta lui Zhonin și purta un șorț.
Și sub fereastră au început să vorbească mai tare, au intrat în discuție, continuau să strige.
M-am dus la mansardă cu o cârpă de apă și i-am udat pe fereastra ferestrei.
Femeile umbrelei s-au răspândit și s-au dus și mai tare.
Am luat o lopată - da, cu nisip, care era în podul de deasupra tavanului. Lopata rake - da în fereastră, da la Sivoldaiha și orașul fashionista! Strewed, turnat! Am auzit - este liniștit: au dispărut, asta înseamnă.
Eram obosit, mă odihnesc. Și am dormit într-un mod bun - aud un zgomot. Ce este tacosul?
Și este preotul Sivoldai care sună clopotul, îl prăbușește. Din oraș a venit alergat - un fashionista ishshut. Sergentul mă lovește, jură, ordonează o grămadă de nisip din stradă pentru a fi îndepărtat.
M-am uitat în stradă și în fața casei mele de-a lungul străzii, pe șosea, o grămadă mare de nisip.
Ce-mi pasă de stradă? Dacă aș fi în curte, aș fi curățat-o, dar acum e un loc de onoare, să-i iau cu bunătate felul!
Un buchet de trafic blocat. Au început să crăpească nisipul, să curățească drumul. Am lucrat cu toata lumea. Nisipul este săpat, și acolo sub umbrela fashionistele Sivoldaiha unul cu altul într-un mijloc de prindere încuietori, revmya hohote, țipă țipa. Ei au susținut despre un nou modă costum: unde să atașați arcul, din față sau din spate?
Această chestiune este atât de importantă încât femeile din toată Uyma, în argument, s-au ridicat, trecând orașul, de asemenea, blocat.
Într-o zi și jumătate ne certăm, strigând, nu ne-au hrănit cina, nu beau ceai.
Autoritățile poliției nu au deranjat afacerea stupidă. Suntem deja liberi să ne aprindem apa cu o echipă de pompieri, iar apoi am fost împrăștiați acasă!
Un moda vine la magazin. Toate curbele, vatrele - alegeri elegante de mers. Mâinile se răspândeau, degetele se întinseră.
Vorbiți, începeți și vocea este de asemenea răsucite, apoi răzuiți-vă nasul, apoi ascundeți-vă dinții, apoi vocea ca tocurile se va ridica.
Modistul vrea să demonstreze că vorbește întotdeauna într-o manieră străină, doar rușinea înțelege și nu are mare putere și este aproape străină. Dar ea numai fashionista în vyvorachivat rusă, ca și în cazul în care injura de prindere, astfel încât fiecare nas și gât de aspirație deoparte și arunca vocea lor nastoyashshim în ritmul tambur! Pe cine vreți să vă certați, dar nu unul - întreaga piață a încetat!
Deci, a venit femeia de moda, stil și picioare, și arme, și întregul corp a făcut, capul scuturat într-un mod special, prin ochii unui prim început frunte, apoi cerc și au luat zavygovarivala:
"Ah, ah, ah!" Am nevoie de o cârpă pe rochia mea! Și cele mai la modă, de nemodificate! Deci nimeni nu mai are la modă! Asta a fost ultima modă!
Covrigul funcționar răsucită, întins mâinile Firth, picioarele răsucite roți și, de asemenea, în nas, dar cu un urlet zalopotal pentru a se potrivi fashioniste:
- Da, domnule, avem pentru dvs. exact ceea ce doriți - cu!
Grefierul trase o bucată de țesătură de pe raftul de sus, tot prafuit, pălmuit pe tejghea - praful se înălța. Și grefierul dezbrăca pânza, nu și-a dat seama de recuperare:
"Așa e, doar pentru tine, dă-mi-o, un soi special de soi!"
Fashionista zaotmahivalas praf batistă chiar sa oprit în nas, în această privință, și la dreapta, și se uită în lateral, mâinile poshshupala, ea nu place foarte mult, și dacă materia de moda, ce vei face?
"Și de ce aveți pete pe materie?"
"Aceasta este culoarea lejaa-ntin-s!" Pentru personalitatea ta este deosebit de potrivit. Încearcă-te, atașați-o singură. E în regulă! Chiar eliminați reticența, așa că a venit la voi!
Ea este foarte mulțumită că a găsit un material deosebit de modern.
- Și care este finisajul acestei culori poole-coo-tieru?
Grefierul a făcut o bucată de dantelă veche din spatele tejghelei, cu care a fost șters praful. Vocea arcuită pentru ca el însuși să creadă în capacitatea sa de a vorbi într-o manieră străină.
"Pentru această chestiune și numai pentru tine, nu-i arătăm altora, dar, bine, revedere, terminare, proo-vaas-du-p!"
Și ce crezi tu?
A cumpărat sau a cumpărat modelista o materie polkoter, culori lezhantin, cu furnish despre tine, dur ...
Cum să-i sun pe prietenii mei, nu voi spune, să mă plimb, voi fi certat. Ei se vor recunoaște pe ei înșiși, dar nu-și vor arăta vederea, nu o vor recunoaște.
Ambii prietene pasiune place să bea ceai. Aceasta este o afacere politicoasă pentru ei. Întotdeauna am băut ceaiul și totul în felul nostru. Pe masă, s-au ridicat doi samovari. Unul trebuie să aibă samovarul fierbind și vorbind tot timpul.
- Nu pot rezista ceaiului dintr-un samovar prost, poți să stai cu o persoană furioasă!
Un prieten, ca un samovar care fierbe, îl va bate cu același minut:
- Apa se fierbe, gustul este pierdut, cu apetitul doborât!
Ambele porumbei mici, cu consimțământul total, au turnat zahăr mic în țeavă într-un samovar fierbinte. Acesta este un miros plăcut. Este monoxid de carbon, dar nu foarte mult.
Ceaiul a fost beat - o gustare, cealaltă în tigaie. Trebuie să fie că paharul era cu o floare: vreau puțin, vreau pe de o parte și asta era o floare. "Dacă există o floare, voi sta în grădină!"
Un altul trebuie să aibă o ceașcă de aur: dacă nu toată aurul, să nu mai vorbim de jantă, o margine este aurită - asta înseamnă că ceașca este inteligentă!
Unul văzut dintr-o farfurie: pe degetele răspândite pe care le deține și cu marginea vyfyorkivat, așa că este atât de subtil, dacă cântă pasărea.
O altă ceașcă cu mâna cu două degete susține o pahar cu o farfurie și ceai.
Ei beau în tăcere totală, zâmbesc cu plăcere și se pleacă cu arcuri mici.
Samovarele sunt hrișcă. Prin samovar au băut, au băut, s-au așezat din nou. Acum, cu conversația plăcută. Au început să-și spună visele. Visele sunt adevărate, sunt cele mai credincioși: ceea ce a fost văzut în vis, atunci a fost vospatelishno.
Unul sa ciocnit, a zâmbit și a spus:
- Mă duc într-un vis. Și așa sunt îmbrăcat, așa de inteligent, că de la mine trezesc lumina! Este chiar jenant că nu sunt îmbrăcat în mod elegant. A venit la râu - prin podul mic. Oamenii din pod sunt plini - cine este aici, cine este acolo. Cu rochia mea, nu poți împinge. Mi-au văzut eleganța: cine venise aici, care mergea acolo, totul era suspendat, se îndepărtau de culoar, mi-au dat drumul.
Am observat că nu toate fețele zâmbesc. Am spus imediat cu o voce prietenă cuvintele fulgerului: "Scuzați-mă, vă rog, că am întrerupt trecerea dvs. la pod, că am încetat să o fac". Toate chipurile au fost netezite, zâmbetele luminate. Ziua clară a devenit mai ușoară. Râul strălucește ca o oglindă. M-am uitat la apă - să mă uit la decorațiile mele - peștele ma văzut, ei și-au dizolvat gura de la surprindere, s-au oprit să înoate, s-au uitat la mine, s-au uitat la mine. Mi-am scos șorțul cu bibelouri, am scos un pește plin și cu un arc în apreciere pentru respectul pe care l-am făcut să-i dau oamenilor din această parte a podului. Ishsho a scos un șorț complet și ia dat-o oamenilor de cealaltă parte a podului. Am luat a treia oară peștele - l-am adus acasă.
Mănâncă o plăcintă cu același pește pe care la văzut în visul ei. Asta am un vis adevărat! ...
Un prieten al prietenei a fost încântat că a venit rândul ei. Tot zâmbetul a înflorit și despre visul pe care povestea la dus:
"M-am văzut atât de aeros, atât de aerisit!" Mă plimb de-a lungul luncii care înflorește, sub mine iarba nu este prinsă, florile nu se îndoaie. Zburam cu un nor transparent. Și am ajuns la țărm. Apa este aruncată în argint, strălucită de aur de soare. Și pe apă barca navighează, strălucește cu lac. O navă cu o barcă de mătase albă și brodată cu flori.