Cunoașterea cu cartea lui L. Feuerbach "Esența creștinismului" la făcut pe Herzen să se îndoiască nu numai de ideea lui Dumnezeu și de nemurirea sufletului. dar și în ideea providenței divine, care guvernează destinele oamenilor și națiunilor ... De aici, Herzen conchide că cel mai înalt scop al omului este o acțiune activă și energică care are ca scop transformarea realității imperfecte. Nu poate depăși moartea, o persoană poate îmbunătăți ordinea socială existentă, să se împace cu care el, având putere și rațiune, nu are niciun drept.
În anii 1847-1848. (după emigrarea și evenimentele revoluției franceze), Herzen și-a regăsit în mare măsură atitudinea față de occidental, simțindu-se dezamăgit de perspectiva principiilor europene. Cu toate acestea, scriitorul nu condamnă deloc occidentalii, ci face să simtă că idealurile lor erau sublime și, pentru acea epocă, progresive: în anii 1830 și 40. O Europă luminată și o Rusia autocratică au fost considerate antipode. În textul lui Herzen, europeanismul rus din prima jumătate a secolului al XIX-lea. este prezentat ca un fenomen justificat din punct de vedere istoric și mai hotărât opoziție față de regimul de stat decât opiniile slavofililor.
Dialogul lui Herzen cu slavofilii este, în acest caz, continuat în paginile "Trecutul și doomul" mai degrabă deschis, activ și nu indiferent, ceea ce determină un sentiment de "egalitate" mai mare între "interlocutori". Probabil, aceasta evidențiază promisiunea ideilor slavofililor din anii 1850. Nu este întâmplător faptul că Herzen, deși parțial, dar le luminează pozițiile. În ciuda simpatiei și respectului față de slavofili, Hertzen este relativ laconic în descrierea lor: în mod evident, spre deosebire de occidentali, ei sunt interesați de "trecut și dumă" nu atât de ei înșiși, ci ca reprezentanți ai conceptului lor. Herzen a văzut conceptele despre slavofili destul de relevante. Întrebările pe care le-a pus despre calea rusă și primele încercări serioase de a le răspunde au rămas, din punctul său de vedere, extrem de problematice, cerând o atenție deosebită.
Mai multe lucrări pe istorie
Rezumat despre istorie