1. Antropologie (de la oameni și știință grecesc. Antropos- logos-) este domeniul cunoștințelor științifice, studiu cuprinzător al omului. Inițial a studiat antropologia natura biologică a omului în primul rând, poziția sa în lumea animală, originea antice și moderne tipuri morfologice umane, morfologice, fiziologice, caracteristicile sexuale și de vârsta persoanei. Astfel, antropologia generală a fost formată ca o știință biologică. Ea a folosit metodele de antropometrie, măsurarea diferitelor părți ale corpului uman, precum și studiul de cranii, schelete, rămășițele omului preistoric și compararea lor cu omul modern, în scopul de a reconstitui istoria omenirii. Apariția antropologiei este asociată cu apariția în 1596 a cărții lui O. Gasman Antropologie. Cu toate acestea, dezvoltarea rapidă a antropologiei apare în secolul 18-19. Acest lucru se datorează procesului de colonizare în țările europene și interesului sporit față de procesele demografice și rasiale. În secolul al XIX-lea, societățile antropologice au început să apară în țările europene.
Antropologia modernă include următoarele direcții științifice:
Evoluția antropologiei este doctrina originii, originii și dezvoltării omului ca ființă socială.
Morfologia umană (antropologia fizică constituțională) - doctrina variațiilor corpului uman, tipurile morfologice ale oamenilor, variabilitatea tipului fizic al omului.
Antropologia psihologică - studiază comportamentul uman în percepțiile psihice și psihosomatice, folosind metode de psihanaliză și parapsihologie.
Etnice Antropologie (rasovedenie) - doctrina originii raselor, națiunilor, și clasificarea lor, distribuția planetei, schimbarea aspectului fizic al oamenilor în procesul de adaptare la condițiile de mediu, fiziologice și diferențele psihologice ale popoarelor.
Antropologia culturală - doctrina omului ca creator al culturii. Ea studiază procesele de formare a culturii umane, a sistemelor etno-culturale și a caracteristicilor lor la nivelul obiceiurilor, ritualurilor, limbii, moralității, religiei și explorează legăturile dintre lumea spirituală a omului și etnocultura.
Antropologia pedagogică, studiază legile dezvoltării și formării esenței integrale a omului în ontogenie, sub influența părinților, a mass-mediei, a educației, a auto-educației și a auto-îmbunătățirii.