În prezent, tineretul este o forță socială și politică importantă, atât în interiorul statului cât și în afara acestuia, poate fi explicată printr-o creștere a activității politice a tinerilor în condițiile democratizării și globalizare a lumii, și interesul elitei politice, în colaborare cu tinerii să pună în aplicare și să sprijine activitățile sale. Activitatea se poate manifesta, atât în formă pozitivă, cât și negativă. Dar pentru ca aceasta să fie doar pozitivă - este necesar să instituționalizăm acest fenomen.
Problema participării tinerilor în viața publică și politică a țării ocupă unul dintre locurile centrale, atât în Occident, cât și în Est. Se desfășoară tot mai multe studii privind problema socializării social-politice a acestui grup de populație, educația patriotică și civică. Cu toate acestea, puțină atenție este acordată astfel de instituții ca Parlamentul Tinerilor, care este una dintre cele mai importante instituții ale societății civile, o formă eficientă de interacțiune între tineri și stat, și un agent de socializare socială și politică a tinerilor.
Scopul principal al parlamentelor tinerilor este de a atrage tinerii să participe activ în societate și viața publică, în general, formarea culturii juridice, civile, politice și patriotică în rândul tinerilor, dezvoltarea și punerea în aplicare a unei politici eficiente de tineret. Structurile parlamentare ale tineretului exercită un rol intermediar între societate și autoritățile publice. Prin astfel de organizații, tinerii vor putea da impulsuri clare de putere, își vor exprima interesele și își vor expune nevoile.
Este important să se sublinieze principalele activități ale parlamentelor pentru tineret:
2. "Participarea la activitățile de stabilire a normelor, în special în domeniul politicii de stat pentru tineret". Auto-participarea tinerilor în formarea cadrului legislativ privind, în mod direct, acestea vor spori încrederea între oameni tineri și stat, deoarece acestea pot afecta determinarea principalelor direcții ale politicii de tineret de stat.
3. "Instruirea cadrelor tinere". Această direcție oferă oportunitatea de a găsi lideri tineri activi care se pot manifesta în sferele administrative și socio-politice, dobândind abilități teoretice și practice în același timp.
5. "Activități educaționale". Această direcție ne permite să oferim cunoștințe și să ridicăm cultura politică și juridică și socială a tinerilor, să contribuim la formarea unei poziții civice clare a tinerilor cetățeni etc.
Pentru implementarea cu succes a acestor domenii este necesară interacțiunea constantă a tinerilor cetățeni cu statul. Statul ar trebui să le dea posibilitatea să influențeze deciziile luate. Este necesar să se creeze condiții pentru auto-realizarea tinerilor în societatea modernă. Parlamentele tinerilor, la rândul lor, ar trebui să ajute statul să pună în aplicare aceste sau alte funcții care le sunt atribuite, manifestând activitate civică. Participarea tinerilor la astfel de organizații va încuraja tinerii să-și realizeze interesele și drepturile civile.
Următorii factori luați de stat vor contribui la dezvoltarea parlamentarismului tinerilor:
1. Elaborarea unui cadru legislativ care să eficientizeze activitățile, statutul oficial și calitatea de membru al parlamentelor de tineret. În primul rând, statul trebuie să creeze condiții decente pentru formarea, funcționarea și dezvoltarea parlamentelor de tineret;
2. Susținerea de către stat a unor astfel de organizații, pentru o politică mai eficientă a tineretului și soluționarea problemelor critice din interiorul și exteriorul statului;
3. Statul ar trebui să contribuie la finanțarea programelor, la publicarea materialelor necesare, a cărților, furnizarea de spații, furnizarea echipamentului necesar etc.
4. Statul trebuie să asigure instruirea tinerilor și a celor activi, să le ofere posibilitatea de a-și aplica în practică cunoștințele teoretice acumulate, etc. Este necesar să se desfășoare activități pentru a preda tinerilor principiile activităților manageriale și socio-politice;
5. Prin intermediul mass-mediei, să informeze publicul cu privire la activitățile acestor organizații, contribuind astfel la atragerea tinerilor activi în parlamentele tineretului, la îmbunătățirea eficacității politicii pentru tineret și așa mai departe.
Toate acestea vor contribui, fără îndoială, la dezvoltarea parlamentarismului tinerilor, implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor importante ale guvernului, creșterea culturii lor civică și patriotică. Desigur, inițiativa de a crea parlamentele de tineret ar trebui să vină de la oameni tineri, iar guvernul la rândul său, ar trebui să sprijine numai și de a ajuta tinerii să-și exprime interesele lor și să exprime nevoile lor.
Acesta este un proiect destul de pozitiv, deoarece permite tinerilor ambițioși să se dovedească, să-și aplice în practică cunoștințele teoretice acumulate. Tinerii vor putea să-și exprime interesele în acest proiect, să le protejeze la nivel de stat prin transmiterea cererilor lor către parlamentele țărilor CSI. Orice tânăr cetățean poate să-și încarce proiectul de lege pentru a discuta în continuare deputații. În timpul colaborării, tinerii vor putea să-și determine în mod independent prezentul și viitorul, care depinde de ei. Tinerii înșiși trebuie să decidă modalități de a dezvolta politica de tineret. Această organizație acționează ca un mecanism de consolidare a culturii civice a tineretului. Astfel, Parlamentul Tineretului Eurasiatic este unul dintre cele mai importante canale de comunicare politică dintre tineret și stat.
În Turcia, Parlamentul Tinerilor din Orientul Mijlociu a fost înființat pentru a discuta problemele regiunii Orientului Mijlociu, pentru a crea o atmosferă de încredere și toleranță în rândul tinerilor cetățeni din lumea arabă. În Georgia, Parlamentul Tineretului a fost înființat pentru a "identifica tinerii talentați ca viitori parlamentari, deputați, miniștri". Parlamentele de tineret din Kârgâzstan, Armenia, Belarus etc. funcționează în mod activ. Parlamentele tineretului sunt prezente în multe țări ale continentului eurasiatic.
Din aceasta se poate concluziona că în lumea modernă, parlamentarismul tinerilor a început deja o dezvoltare destul de reușită, beneficiază treptat de sprijinul societății și statului și are perspective de dezvoltare.
Astfel, rezumând toate cele de mai sus, este necesar să spunem că parlamentarismul tinerilor este necesar în societatea modernă. Prin aceasta, tinerii vor putea să își exprime poziția civilă, să decidă în mod independent asupra lor, problemele prezentului și să construiască viitorul. Ei vor putea să elaboreze, să adopte și să implementeze soluții în domeniul politicii de tineret a statului. Tineretul parlamentar promovează unitatea tinerilor, care, la rândul său, joacă un rol pozitiv în reducerea tensiunilor și a conflictelor din societate. Participarea politică a tinerilor prin intermediul parlamentelor de tineret formează o cultură civică în rândul tinerilor, ceea ce contribuie la dezvoltarea întregului stat.