Primul luminator, construit pe principiul căilor ferate, a fost propus de mecanicul J. White. A fost instalat în 1868 la Londra, în apropierea clădirii parlamentului englez. Această lanternă de gaz, închis pe de o parte roșie, cealaltă sticlă verde a fost suspendată pe un stâlp înalt de fier, și că acesta poate fi rotit într-o direcție sau alta de mâner montat la baza acesteia. Desigur, în acel moment nu erau încă mașini. Dar numărul de vehicule cu motor cu aburi, vagoane trase de animale și pietoni în centrul orașului (la Piața Parlamentului) a crescut atât de mult încât, în scopul de a preveni accidentele necesară o lumină de trafic.
Schimbarea semnelor nealterate și vopsite a avut loc cu ajutorul unui sistem cu curele de transmisie. Pentru ca semnalele să fie mai vizibile în vreme rea și noaptea, a fost instalată o lanternă cu țevi de gaz, înaintea căreia s-au schimbat ochelarii roșii și verzi. Din păcate, primul semafor nu a durat mult. Datorită designului imperfect, lampa de gaz a explodat odată, în timp ce polițistul care era în serviciu a fost ucis de el. După acest eveniment tragic, semafoarele au fost uitate. Mai mult de o jumătate de secol.
S-au inventat luminile de circulație pentru a reglementa siguranța traficului pe străzi. Acestea sunt răspândite pe scară largă după inventarea mașinii. Înainte de aceasta, nu era nevoie de reguli oficiale de trafic și de dispozitive de control al traficului: oamenii se bazau mai mult pe bunul simț și comportamentul corect. Dar când străzile erau pline de mașini rapide și zgomotoase, a devenit evident că era necesar să se reglementeze traficul stradal. Luminița, care a forțat-o să oprească, permitea altora să se miște, reprezintă o modalitate de a proteja automobilele și pietonii (oamenii care merg) de coliziuni și pentru a evita formarea de blocaje.
Lumina electrică a fost inventată de Garret Morgan. Afro-american, inventator și om de afaceri în Cleveland, Ohio. După cumpărarea primei mașini, Morgan și-a dat seama că sunt necesare niște mijloace de reglementare a traficului la răscruce. El a venit cu un semafor care lucra pe același principiu ca și semnalele luminoase pe căile ferate. Morgan a primit un brevet pentru invenție (adică a înregistrat invenția în nume propriu) în 1923. În primele semafoare au fost furnizate luminile roșii și verzi, iar atunci când a apărut lumină, sa auzit un semnal sonor. Dar, odată cu creșterea traficului și a zgomotului asociat, a devenit clar că semnalul de avertizare a luminii, activat între semnalele "mișcare" și "stand", ar fi mai eficient decât semnalul sonor. La semnalele luminoase ale semaforului, s-a adăugat un semnal galben sau portocaliu, avertizând conducătorii auto că semnalul "stop" va porni acum.