- Sora mea, nu face asta, altfel plafonul va cădea și ne va zdrobi! Ajută-mă să-l țin și apoi mă vei bate! Țineți tavanul, în timp ce mă duc jos voi tăia miza, o vom înlocui pentru susținere!
Hiena a fost de acord și a rămas să țină plafonul, iar vulpea din yurk din peșteră era așa.
Aici este hiena, ține plafonul în peșteră, așteaptă cu răbdare, în timp ce numărul de vulpe va câștiga.
Și la acea dată maimuțele s-au întors acasă, care au trăit în această peșteră. Au fost surprinși când au văzut hyena și au întrebat:
- Ce cauți aici?
- Da, țin tavanul! Vulpea spune și, uite, se va prăbuși! A alergat după miză. Poate pot ține plafonul ", răspunse hyena.
- Lăsați-o! Plafonul rămâne strâns, nu cădea.
Hiena a devenit furioasă și mai mult și a mers din nou să caute vulpea.
El vede o vulpe șezând lângă groapă și mormăie ceva. Și în acea groapă cuibul de albine, doar hiena nu știa despre asta.
- Ah, sunt prins! strigă hiena. "A sosit ceasul morții tale!"
Și vulpea a răspuns cu umilință:
- Sunt foarte, foarte rău. Știu că nu poate exista milă pentru mine. Dar astăzi este o sărbătoare, uite, copiii cântă cântece, la fel și eu. Vezi tu, am o carte, mă rog pentru asta!
Hyena a auzit zgomotul albinelor și a spus:
- Da, am auzit, și cântă cu adevărat!
Iar vulpea continuă:
- De aceea vă întreb: nu mă ucideți astăzi, așteptați până mâine! Luați o carte și rugați-vă cu noi!
- Și unde pot obține o carte? întrebă hiena.
- Acolo, în groapă, răspunse vulpea. - Alegeți orice - există o mulțime de ele.
Hiena a ascultat, sa urcat în gaura din spatele cărții și a tulburat albinele. Ei au atacat hena și au mușcat toată fața. Și vulpea, între timp, a scăpat.
Leu, leopard și hienă
Traducere de Yu Chubkov
Mulți oaspeți au venit la leopard. Am mâncat, ne-am distrat, și când a venit noaptea, am văzut un leopard că nu putea să-i găzduiască pe toți oaspeții. Nimic nu poate dormi.
- Mă duc la leu, spuse el, să-i împrumute pielea de bivoliță pe care a ucis-o în ajunul vânătorii cu o zi înainte.
- Ascultă, leu, am mulți oaspeți în casă și nu e nimic de pus. Îmi dai o piele de bivoliță?
- Luați-o, răspunse leul, întoarce-o mâine dimineață.
Dimineața oaspeții leopardului s-au dispersat și era deja gata să ia pielea leului, dar apoi a venit hena.
- Dragă leopard, am o sărbătoare astăzi și oaspeții vor veni. Dă-mi, te rog, piei de bivoliță.
- Ști cine este proprietarul acestor piei?
- Asta este. Nu, nu-ți pot da pielea. Îți cunosc obiceiurile, o vei distruge în mod necesar.
- Ce esti, ce esti! - și-a liniștit hena. - La urma urmei, pielea aparține leului! Pot să-l las să facă vreun rău?
El credea leopardul și îi dădea pielea.
A doua zi, oaspeții hienelor s-au dispersat și nu mai rămăsese nici un fel de mâncare în casă. Hiena flămândă a rupt o bucată din piele. Apoi, o altă bucată și mai mult ... Toată lumea știe care sunt hienele care sunt mâncărate: mănâncă tot ce este aproape comestibil.
Deci, hiena a mâncat toată pielea.
Și leul, între timp, este obosit să aștepte pielea. "Ce este?" Gândește "Leopardul a promis că va reveni pielea a doua zi, au trecut deja două zile, dar nu există piele".
A ieșit din casă și a țipat peste savană:
- Dă-i înapoi și shu-uuuu! Dă-i înapoi și shu-uuuu!
Leopardul era înspăimântat, alergând spre hienă.
- Nici o piele, dragă leopardă, am mâncat-o.
- Ce ai făcut! Apoi, plătiți-l cu un leu.
- Ce plătesc? Nu am nimic.
- Și nu știu. Cum ar trebui să fim?
S-au gândit, gândit, dar nu au venit cu nimic.
Și astfel leul se plimba în savană de atunci și toate cer ca piei de bivoli să i se întoarcă și el este foarte supărat:
- Dă-i înapoi și shu-uuuu! Dă-o înapoi și ascunde-o!
Iar leopardul și hiena, în timp ce auzi hohotele amenințătoare, fug și se ascund.
Câine și pisică
Traducere de G. Gotsko
A fost o vreme când numai pisica știa cum să urmărească pradă prin miros.
Câinele se gândea: "Pisica a avut noroc că știe cum să găsească mâncare de miros". Alte animale trebuie să o vadă! "
Câinele a decis să-i ceară pisicii să o învețe să caute lucruri diferite și să găsească calea prin miros.
Pisica a fost de acord. Câinele sa așezat lângă pisică și a început să o învețe.
După un timp, câinele a decis: este suficient pentru ea să învețe, ea deja știe totul.
- E timpul ", spune cainele pisicii," sa plece acasa ". Acum găsesc mâncarea mea prin miros.
- Nu știi toată înțelepciunea ", a răspuns pisica. "Așteaptă puțin!"
Dar câinele a insistat asupra lui.
- Ei bine, - a decis pisica, - te eliberez, dar nu astăzi, ci mâine.
Și dimineața devreme dimineața și spune pisicii:
- Dacă mă întreabă câinele, spune-mi că sunt pe vânătoare. Lasă-mă să mă găsesc acolo.
Chiar am vrut să verific pisica, ce a învățat câinele în timpul exercițiului.
Pisica a făcut asta.
Câinele mirosea, mirosea mirosul pisicii și intra în pădure pentru acest miros. Timp de mult a mers și a venit exact la timp până la locul unde pisica se ascundea cu puțin timp înainte. Și-a tăiat traseul atât de rău: a sărit de la o piatră mare la alta, a alergat în gaură dintr-o parte, a fugit cu cealaltă, apoi a sărit pe baobab și sa ascuns acolo.
Câinele șterse cu pricepere urme, dar când se apropia de baobab, era confuză. Cum să fii mai departe - nu știu.
Ea mirosea totul, mirosea, privi, privi în jur și nu putea să miroasă pisica.
O pisică deasupra tuturor celor care urmăresc. El vede că câinele nu-l poate găsi și el plânge:
Asta sa întâmplat deoarece câinele sa grăbit, a aruncat învățăturile în mijloc.
- Acum, câine, știi cum să mirosi ceva pe pământ. Și pe copac nu-l puteți găsi! Este pentru că te-ai grăbit! N-am avut timp să vă învăț totul ", a spus pisica.
Deci până acum câinii nu știu cum să urce copacii pentru pradă.
Câine și pui
Traducere de F.Nikolnikov
sau - erau doi prieteni - un pui și un câine. Au dormit în aceeași casă: câinele este la ușă, iar puiul este în casă, într-o cușcă. Odată ce găina era prea leneșă și i-a cerut câinelui să închidă ușa noaptea. Câinele a răspuns: "Dacă vrei atât de mult, poți să-l închizi, dar nu-mi pasă - că la ușă să dormi, pe strada. Cunoscuta afacere, viata de caine.
Găina era caldă în cușcă și nu voia să se ridice pentru a închide ușa noaptea.
- După cum știți, spuse puiul. - Eu locuiesc într-o cușcă, nu am de ce să mă tem.
În aceeași noapte, a urcat în casa vulpei. Ea mirosea după câinele de dormit, deschise cușca, scoase puiul și fugea! Pe drum, puiul a reușit în mod miraculos să scape din ghearele vulpei și să fugă acasă.
- Unde ai fost atât de mult timp? câinele a cerut puiul.
Găina nu a răspuns și sa culcat în tăcere.
A doua zi câinele spune la găină:
- Închideți ușa mai bine, sau vulpea vă poate fura. Nu mă voi închide: nu mă tem de vulpi.
Găina și-a amintit cum vulpea o târăsc prin pădure, se ridică și închise ușa pe bolț.
De atunci, toate puii dorm în blocare și chei.
Ei bine, Nyama
Traducerea lui V. Dikovskaia
ei spun că în vremurile antice toate animalele din pădure nu au dat broasca un pasaj, pentru că nu avea o coadă. Broasca de pe animale a fost jignită și sa dus la zeul cerului Nyama să ceară o coadă.
Dumnezeul cerului a ascultat broasca, a gândit și a spus:
- Am un fântână unde apa nu se scurge niciodată. Pentru acest bine, am nevoie de un paznic. Dacă sunteți de acord să deveniți un paznic, veți obține o coadă.
- Mă voi uita, dă-mi o coadă.
Nyama a dat broasca o coadă și ia trimis la fântână:
- Treceți la treabă! Conținutul puțurilor este păstrat curat, astfel încât fiecare călător poate să-și stingă setea.
Broasca a mers la fântână și sa stabilit în ea.
Era foarte mândră de coada și de noua poziție.
Dar odată ce seceta a început. De mult timp nu a mai existat ploaie, iar puțurile erau uscate. Numai într-un puț de Nyama era apă. În acest moment, broasca și la toate zavazhnichala și a devenit arogant și prost doar.
Când nu era apă, animalele se duseseră la Nyama și îi cerură apă de la el. Le-a trimis la fântâna lui, care nu sa uscat niciodată.
Bivolul a venit mai întâi să bea. Broscul a auzit că vine bivolul și a cârtit:
- Cine dă naștere la apa din fântâna Nyama?
- Eu sunt, bivol, "a răspuns bivolul.
Frog în răspuns:
- Pleacă de aici! Nu este apă pentru tine! Fântâna sa uscat.
Buffalo a plecat și nu sa îmbătat.
Apoi o oaie a venit la fântână, iar broasca a început să tuse:
- Cine dă naștere la apa din fântâna Nyama?
Și broasca a strigat:
- Pleacă de aici! Nu este apă pentru tine! Fântâna sa uscat.
În cele din urmă, toată lumea din raion a devenit insuportabilă. Când Nyama a auzit un zvon că subiecții lui mureau de sete, el însuși sa dus la fântână, pentru a vedea ce se întâmpla acolo.
Audându-și pașii, broasca țipă: