Biogeocenoza: auto-reglementare
Fluxurile de energie și substanțele care conectează organismele vii între ele și cu habitatul lor asigură integritatea biogeocenozelor. Abilitatea organismelor de a reproduce, prezența în mediu a alimentelor și a energiei, necesare creșterii, dezvoltării și reproducerii, determină auto-reproducerea biogeocenozelor.
Biogeocenozele sunt într-o stare de echilibru dinamic și prezintă stabilitate, adică să mențină modificările create de influențele externe. Stabilitatea biogeocenozei depinde de varietatea speciilor incluse în ea, strâns legate între ele prin diferite forme de relații și adaptate evolutiv la coexistență. Compoziția bogată a speciilor ecosistemului asigură o natură ramificată a lanțurilor alimentare și cea mai completă circulație a substanțelor.
Numărul de indivizi din biogeocenoză este auto-reglementat: o creștere a numărului de prădători duce la o scădere a numărului de victime. Reducerea numărului de victime duce la o încetinire a multiplicării prădătorilor, iar numărul de prădători și pradă revine la raportul inițial normal. Aceeași dependență se manifestă atunci când parazitul-gazdă interacționează în legătură. Dacă, dintr-un anumit motiv, una dintre componentele lanțului alimentar dispare, speciile care au mâncat cele mai des dispărute specii încep să mănânce în cantități mari hrana care anterior era secundară acestora. Datorită unei astfel de schimbări a alimentelor, se conservă numărul de consumatori de specii.
Imagine aleatorie
Atenție vă rog! Informații de pe site
este destinat exclusiv educațional
și scopuri științifice