În plus față de procedurile de insolvență de mai sus (faliment). Legea privind falimentul stabilește posibilitatea implementării unor măsuri de prevenire a procedurilor de faliment - restabilire.
Procedurile restorative sunt proceduri care vizează prevenirea falimentului. Inițiativa ar trebui să provină de la creditori sau de la o altă persoană în acord cu debitorul.
În actuala lege privind falimentul, procedurile de reabilitare sunt împărțite în două tipuri: reabilitarea pre-proces, reabilitarea judiciară.
Reabilitarea înainte de proces este furnizarea de asistență financiară într-o cantitate suficientă pentru a restabili solvabilitatea debitorului, adică necesară pentru rambursarea datoriilor pentru obligațiile monetare și plățile obligatorii (înainte de instituirea procedurii de faliment).
Reorganizarea judiciară (redresarea financiară și gestionarea externă) constă în realizarea măsurilor de restaurare sub controlul creditorilor și al instanțelor judecătorești în cadrul cazului de faliment deja inițiat (articolul 2 din lege).
Recuperarea financiară se efectuează în scopul realizării măsurilor de restaurare sub controlul creditorilor și al instanței după ce instanța de arbitraj a depus o cerere de declarare a debitorului în stare de insolvabilitate. Motivul: hotărârea adunării creditorilor, la cererea fondatorilor debitorului, a terțului, cu condiția să fie asigurată garanția pentru îndeplinirea obligațiilor debitorului.
Gestiunea externă - include un set de măsuri pentru restabilirea solvabilității debitorului prin transferul autorității pentru administrarea debitorului către un manager extern. Termenul nu este mai mare de 18 luni și poate fi prelungit pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Durata totală a redresării financiare și a gestiunii externe nu poate depăși 2 ani. Managerul extern oferă reuniunii creditorilor să ia una dintre hotărâri: la încetarea managementului extern în legătură cu restabilirea solvabilității debitorului; privind încheierea unui acord de decontare; privind prelungirea mandatului de gestionare externă; la încetarea conducerii externe și la cererea instanței de arbitraj cu o cerere de recunoaștere a falimentului debitorului și de deschiderea procedurii de faliment.
Măsurile de prevenire a insolvabilității participantului în cifra de afaceri a proprietății nu constituie o procedură de faliment independent, însă aplicarea lor la timp poate avea un impact semnificativ asupra modificării situației financiare a debitorului.
Procedurile de restabilire nu sunt proceduri de faliment, ci proceduri care vizează prevenirea acesteia. Este important ca măsurile de prevenire a falimentului să fie aplicate până la momentul depunerii la instanța de arbitraj a unei cereri de declarare a unui debitor în stare de faliment. Inițiativa de recuperare a debitorului poate veni de la creditori sau de la o altă persoană în acord cu debitorul. Cu toate acestea, asistența financiară și de altă natură poate avea loc numai cu consimțământul debitorului.
Reajustarea înainte de proces este furnizarea de asistență financiară într-o sumă suficientă pentru a restabili solvabilitatea debitorului, adică necesară pentru rambursarea datoriei pentru obligațiile monetare și plățile obligatorii. Un acord privind furnizarea de asistență financiară poate prevedea asumarea de către debitor sau alte persoane a anumitor obligații în favoarea persoanelor care au acordat asistență financiară.