De regulă, studiul unei limbi străine se concentrează pe vocabular, fonetică și gramatică. Și acest lucru este corect. Dar nu uitați de punctuație - aranjamentul semnelor de punctuație. La urma urmei, există cazuri când este necesar, de exemplu, să se scrie o scrisoare unui prieten străin sau un apel oficial la ambasadă. O persoană care știe să scrie corect, face întotdeauna o impresie mai plăcută. Care sunt caracteristicile punctuării limbii spaniole?
Punctele de punctuație în limba spaniolă efectuează două funcții:
- separarea logică a fraelor sau a expresiilor în părți, ceea ce face posibilă o mai bună înțelegere a semnificației a ceea ce a fost scris;
- orientarea emoțională a întregii fraze sau a unei părți a acesteia, și uneori chiar a unui singur cuvânt (așa cum vom vedea mai târziu).
Interrogativa (Signo de interogación) si semn de semnalizare (Signo de admiración)
Cele mai interesante și unice în limba spaniolă sunt semnul interogativ și exclamator. Acestea sunt folosite cu același focar ca și în limba rusă: oferind sugestie de intonație o întrebare sau exclamații, respectiv.
Dar spaniolii sunt atât de emoționiști încât trebuie imediat să știe cu ce intonație să pronunțe fraza. Prin urmare, semne interrogante și exclamații sunt plasate nu numai la final, ci și la începutul propoziției. Și la începutul sentinței într-o formă inversată: "¿", "
- Quién es Juan? "Cine este Juan?"
- Ha salido a la calle? - De pe stradă?
¡Vamos a la playa! "Să mergem la plajă!"
¡Feliz cumpleaños! - La multi ani!
În spaniolă, este de asemenea posibil să se pună un semn de întrebare sau un semn de exclamare în mijlocul propoziției, pentru a evidenția întreaga expresie cu intonația corespunzătoare, ci doar o parte.
Voya un comprar algunos regalos ¿pero dónde? "Vreau să cumpăr daruri, dar unde?"
Se vean algunas casuchas pequeñas la ³ eso se llamaba una ciudad? - Au fost câteva case mici acolo și sa numit un oraș?
Juan se fue al teatro, nu-i habitat de tomado consigo las entradas! - Juan sa dus la teatru, dar nu a luat bilete!
José fue un ver Maria pero ¡Dios mío! su paraguas se quedó en casa - Jose a mers la Maria, și, Dumnezeule, umbrela lui a rămas acasă.
De asemenea, dacă cuvântul de întrebare nu este la începutul sentinței, atunci semnul întrebării este plasat direct lângă el. Și în acest caz cuvântul de întrebare nu ar trebui să fie scris cu o scrisoare de capital.
Antonio, cuândo llegaremos? - Antonio, când vom ajunge?
Mi querido, ¿por que no me lo dijiste? "Draga mea, de ce nu mi-ai spus asta?"
Utilizarea punctului (Punto final)
Ca și în limba rusă, punctul este plasat la sfârșitul fiecărei sentințe afirmative sau negative. Vorbește despre sfârșitul gândirii logice.
Me llamo Ángel. Numele meu este Angel.
Voy un estudiar con vosotros. "Voi studia cu tine."
Soia de Moscú. - Sunt de la Moscova.
Por favor, nu ma molest. "Te rog, nu mă deranja."
O virgulă în limba spaniolă (Coma)
1) Prima regulă de a folosi o virgulă în limba spaniolă nu diferă de limba rusă. O virgulă este plasată dacă propoziția conține un transfer de membri omogeni ai ofertei fără o uniune sau o uniune identică.
Mama ha tratează la naranjas, las manzanas, las mandarinas, los platanos. - Mama a adus portocale, mere, mandarine și banane.
Începeți să faceți clic pe amos, los primos, los padres. "Trebuie să-i invit pe toți prietenii, verișorii și părinții mei".
O virgulă nu este pusă dacă membrii omogeni ai unei propoziții sunt conectați printr-o alianță.
Pedeapsa de los platos și las tazas, nu las cucharas. - Mi-a cerut să aduc plăci și cupe, nu linguri.
Prefieres trabajar în la escuela y ayudar a mama. "Preferați să lucrați în școală și să vă ajutați mama."
2) O virgulă este întotdeauna alocată unei persoane. Ei nu numesc după nume (Maria, Ignacio) sau cu o formă respectuoasă (senor, seigneur).
Pedro, nu comă las frutas, prueba mi tarta. "Pedro, nu mâncați fructe, încercați tortul meu".
Oye, querido, nu e verdad și nu trate de convencerme. "Ascultă, draga mea, acest lucru nu este adevărat și nu încercați să mă convingeți.
3) Pe ambele părți ale virgulelor, este evidențiată o rafinare (la fel ca în limba rusă).
El señor Álvarez, mi amigo, es una persona muy inteligente. - Senor Alvarez, prietene, e un om foarte inteligent.
4) Virgula se deosebește prin deschiderea cuvintelor și întoarcerilor. Cele mai utilizate sunt: además (în afară), ahora Bien (totuși), un pesar de (indiferent de), efectivamente (într-adevăr), en consecuencia (în consecință), en efecto (într-adevăr), en fin (în cele din urmă ), en resumen (în cele din urmă), Finalmente (la urma urmei), nu obstante (încă), por el contrario (dimpotrivă), por lo Demas (totuși), por Otra parte (cealaltă parte), supuesto por ( desigur), por último (în cele din urmă), pues bien (bine), embargou de păcat (desigur, desigur).
Cuvintele introductive și expresiile sunt separate prin virgule, chiar dacă sunt însoțite de semne de întrebare sau semne de exclamare.
Un pesar de sus defectos. era querido por todos. "În ciuda neajunsurilor sale, toată lumea la iubit."
Y de este modo, ¡Sabes !. podemos conseguirlo todo. - Și așa, știi, putem obține totul.
Finalmente. hemos llegado. - În sfârșit, am ajuns.
Nici un quiero molestarte, por el contrario. quiero ayudarte. "Nu vreau să vă deranjez, ci dimpotrivă, vreau să vă ajut."
5) Este necesară și o virgulă în acele cazuri când este necesar să se distingă o cifră de afaceri gerundială, participativă sau infinită.
Al dar los primeros pasos. - După ce am făcut primii pași, am simțit o defalcare.
6) În unele cazuri, adjective separate și participi sunt, de asemenea, alocate cu virgule:
El llegado un mi casa, cansado, pero feliz. - Am venit acasă, obosit, dar fericit.
7) Votul este pus pentru împărțirea propunerilor compuse necompensate:
Nu puedo ir al teatro hoy, mi madre está enferma. - Nu pot merge astăzi la teatru, mama mea e bolnavă.
8) În propoziții complexe, alăturat de uniuni, o virgulă poate fi coborâtă sau plasată în fața unei alianțe. În gramatica spaniolă, nu există reguli exacte privind acest punctaj. Gramaticienii recomanda o virgulă înainte de Soyuz-U, o, ni, pero, mas, dacă propuneri separate nu sunt strâns legate în sensul, sau în cazul în care acestea sunt destul de comune:
Los zapatos se stabilește în el suelo, la camisa colgaba del respaldar de la silla. - Papucii erau pe podea, iar cămașa era atârnată pe un scaun.
América Latina încearcă mai multe probleme, care au fost rezolvate prin rezolvarea problemelor. - America Latină are multe probleme care trebuie abordate rapid.
Mai mult decât atât, hotelul se află într-o clădire elegantă, la doar câteva minute de mers pe jos. "Trimiteți pachetul la hotel, vreau să mă plimb puțin."
Semicolon (Punto din comă)
Setarea acestei semne de punctuație coincide în majoritatea cazurilor cu regulile din limba rusă: este pusă într-o propoziție neconsolidată compusă, dacă
a) piesele sale conțin informații diferite
Han pasado dos días; el rey encuentra en su cámara más hosco que nunca. "Au trecut două zile; Regele era în camerele sale și era sumbru, ca niciodată.
b) dacă părțile din propunere sunt distribuite în detrimentul membrilor omogeni sau a cifrei de afaceri
Veo los toros, corren allá y atrás; la gente trataba de tranquilizarlos, mai mult la agitație. "Am văzut tauri alergând înainte și înapoi; oamenii, care nu arătau entuziasm, au încercat să-i liniștească.
De asemenea, utilizarea este obligatorie în cazul în virgulă propunerea introduce mas comune, uniuni Pero, aunque, embargo păcat, obstante
Pero mi tío llegó al notar con cuanta admiración se observaba; pero yo bien. Dar unchiul meu a sosit și a observat cât de bine a fost primit; dar știam că e ridicol.
Colon (Dos puntos)
1) După generalizarea uniunii înainte de termenii omogeni ai propoziției:
Sus subordonate llegaban: cuatro hombres ocho gatos. (Subordonații lui au sosit: 4 bărbați și 8 pisici).
El escribiente, obedeciendo, salió în volvió acompañado de ONU Señor algo Calvo, Grueso y Muy canoso: el era oficial. (Cucerit, secretarul stătea, dar se întoarse repede, însoțit de un om ușor chel, de grăsime și de păr gri: era oficial).
3) După următoarele expresii o sabie (adică în mod specific), sigue como (ca următoarele), ejemplo por (de exemplu), verbigracia (de exemplu):
Los animales se dividen en seis clases, o sabie: cuadrúpedos, peces, aves, etc. (Animalele sunt împărțite în 6 clase, și anume: cvadrupluri, pești, păsări și așa mai departe).
4) În documentele oficiale după următoarele cuvinte, considerând (numărare), resultando (deci), resuelto (decis):
5) În scrisorile personale după apel:
Querido Tio y venerado maestro: El recibido su Cârța (Dragă nene și profesor respectat: Am primit scrisoarea ta).
În discursul direct după cuvintele care introduc un discurs direct:
Su voz fue un susurro: "Sí, mi hijo. Sí, para ti ". "Ai spus într-o șoaptă:" Da, fiule, da, pentru tine ".
Elipsa (Puntos suspensivos)
Se utilizează la trimiterea informațiilor nefinalizate sau la pierderea unor informații (de exemplu, în citate).
Dacă la sfârșitul propoziției există o întrebare sau un semn de exclamare, atunci elipsa este reținută complet.
Tuyo es. de balde - dvs. ... este rupt.
Éste nos dice lo siguiente: ". y también las conquistas logradas por los deportistas. "- Acest lucru ne-a indicat următoarele" ... și, de asemenea, pentru recompensele câștigate de sportivi ... "
Parantezele (Paréntesis)
El tren número 65 (nu există nicbrar la línea) se det la en pequeña estación. - Numărul trenului 65 (nu este necesar să apelați linia) a fost întârziat la o stație mică.
Citate (Comillas)
Rulo lee «El Pais». - Rulo citește "El Pais".
Alli se albergaban los Vagos crónicos, los borrachos, los Llamados «crotos».
Au fost stabili vagabonzi inveterați, bețivii îi numesc "krotos".
Dash-ul este necesar pentru transmiterea discursului direct și când este inclus în frazele explicative ale propoziției (această situație este similară cu utilizarea parantezelor).
- Mă cedează într-o clipă - ¿y tu? (Voi rămâne puțin.) Și tu?)
- También eu quedo. (Voi rămâne la fel).
Cuba - es un país caluroso. (Cuba este o țară fierbinte).
Punctele de punctuație incorect pot schimba semnificația propoziției și chiar tot ceea ce a fost scris înainte. Informațiile din această lecție vă vor ajuta să vă exprimați gândurile cu privire la scrierea cu mai multă precizie și pentru a evita neînțelegerile cu spaniolii.
Señor Alvares, mi amigo, es una persona muy inteligente - Senor Alvarez, prietenul meu, o persoană foarte inteligentă
În spaniolă, acest nume este scris Álvarez, în rusă - Alvarez.
Fraza în sine nu se încadrează în regulă, pe care ar trebui să o ilustreze, iar punctuația în ea este incorectă. Deoarece înainte de cuvântul senator nu există niciun articol, acesta este un apel. Semnificația acestei fraze devine următoarea: "Ascultați, Senor Alvarez! Prietenul meu este un om inteligent! ". Și apoi se dovedește că virgula stă între subiect și predicat: «mi amigo, es una persona muy inteligente», ceea ce este inacceptabil.
Dacă v-ați gândit că Alvarez este același prieten, trebuie să puneți un articol clar: "El señor Álvarez. "
Diana, ai dreptate că cea mai obișnuită ortografie în spaniolă este "Álvarez". Dar adevărul este că scrie "Alvares" prin litera "s", de asemenea, apare. Veți găsi astfel de exemple în special și pe Internet. Dacă acordați mai multă atenție, atunci aceste nume vor fi de origine braziliană sau portugheză. Dar, dacă luăm în considerare gradul mai mare de amestecare a diferitelor culturi în Spania modernă, atunci trebuie să ne concentrăm asupra unui caz specific și să nu ne grăbim să facem auto-substituții conform celor mai frecvente cazuri. Probabil că este bine că acest exemplu controversat sa întâmplat, să reamintim că în textele în limba spaniolă se poate vorbi nu numai despre spanioli.
În ceea ce privește exemplul, fraza este folosită la locul respectiv. Într-adevăr, pentru interpretarea sa corectă, articolul lipsește.
Oiga, querido, nu e verdad și nu trate de convencerme
Aici nepotrivire: «oiga» - un apel la „tu“, între «No trates» - un apel la „tu“, și totul este atras de aceeași persoană, aparent.
Bună ziua! Într-adevăr, aveți dreptate. Forma Oiga de la verbul de aici este forma unei dispoziții imperative pe "voi". În textul să fie folosit sub formă de „tine» - Oye, pentru că atunci vine forma verbului a doua persoană negativ imperativ singular nici un trates - «Nu încercați.“
Bine ai venit! Spuneți-mi de ce această propoziție are o astfel de traducere?
Alli se albergaban los vagos crónicos, los borrachos, los llamados «crotos».
Au fost stabili vagabonzi inveterați, bețivii îi numesc "krotos".
Aș traduce după cum urmează:
Există vagabonzi inveterați, bețivi, (și) așa-numiți "molare", stabiliți.
De ce le numesc "bețivii"? De ce urmează?
Irina, traducerea ta este corectă, dar cea pe care o citezi nu este. Mă îndoiesc despre „vagabonzii înrăiți“, cel puțin în limba modernă los Vagos crónicos - este o boala cronica (vagabonzii avid) și vagabonzii încă vagabundos. Dar nu sunt familiarizat cu textul lui Larry, este o întrebare, în plus, despre Argentina, nu?